joi, 29 decembrie 2011

For a minute I lost myself !

    Pentru un minut m-am pierdut pe mine ! Am simtit cum sufletul meu este cutremurat de mii de fiori de gheata si pentru un moment mi-am inghitit limba.Stiu ca am gresit, insa pe acolo pe undeva m-am pierdut...Si sti ,micutule?Iti multumesc ca ma asculti.Ca-mi esti alaturi si ai fost mereu acolo gata sa ma ajuti sa ii infrunt .Am fost tentata să renunț, să lăs totul să zboare,dar am putea continua ,sti?Trandu-ma dintr-un capat in celalalt al acestei lumi simt ca nu pot continua si detest tot ce am ajuns.Pierduta intr-o lume moarta dau ceva mai mult.Am crescut purtata de aceasta minciuna pe care o traiesc.
   Cred ca ai uitat cum e sa pierzi un joc in care esti prins de atata timp.Si nu..nu cred ca ai trecut prin acelasi loc pentru ca am vazut..stiu ca sentimentul ala limpede este inca in mine.Am sa ma caut,am sa rad si am sa imi rescriu privirea mea sumbra.Iti voi cauta privirea prin pat asa cum de cele mai multe ori obisnuiam sa o fac si ma voi arunca in ochii tai calzi si goi in care ma pot vedea la nesfarsit.Spune-le tuturor ca am pierdut !Spune-le sa nu planga pentru ca dragostea are mereu un scop.Priveste-mi obraji arsi si spune-mi cu ce m-am ales..Ah,eu nu stiu sa iubesc !
  Intr-o zi fara sa ma gandesc ma voi simti mai putin fragila in preajma ta.O sa imi lipseasca momentele de melancolie in care ma aruncam cu bratele deschise pentru ca in interiorul meu voi simti iubire.uf ! Da.Doare sa recunosc.Pentru ca mereu m-am inselat si nu am vrut sa vad.Pentru ca as fi fost in stare sa iti daruiesc fiecare vibratie in momentul cand zambeam .Pentru ca tot ce incepe se termina la un moment dat.Pentru ca niciodata nu am avut momente sa rad cand tu imi vorbeai serios.Pentru ca pentru tine fiecare decizie costa atunci cand este luata in doi.Pentru ca mereu va durea.Si pentru  ca azi am putut sa inteleg ca pe copila asta ai facut-o imens de trista cand ii spui ''ce ai patit si de data asta''?
   Mi s-au intamplat atatea si...m-am pierdut.In ciuda celor intamplate nu am putut uita chiar si acum cand alte saruturi m-au vindecat.Chiar si acum cand imi te amintesc de tine cand nu mai doare.Chiar si-acum te doresc, cand nu stiu ce simti.

   Toata lumea mea se invartea in jurul tau,
 Toate erau prefacute in bine acum e rau !

sâmbătă, 24 decembrie 2011

Hero ?

    Priveste cum fiecare cuvant de al lui o face sa tremure din toate incheieturile.Este atat de neputincioasa pentru ca trupul ei prinde viata cu fiecare gluma de a lui.Nu,ea nu este eroina ta pentru ca acum nu iti poate atinge mana si totodata nu te poate face sa te simti mai bine.Nu iti poate citi mintea precum niste versuri scrise pe o foaie..ea nu este lucida.Isi doreste in astfel de momente sa iti poate spuna ce vrei tu sa auzi,sa iti spuna absolut tot ,dar..nu este eroina ta.O vei privi la fel?Nu cred...nu nu se poate.
  Ea nu este ea pentru ca nu este singura care te poate face sa razi..Nu,ea nu poate fi singura.Nu e real,nu este corect.Imi pare rau ,nu este ea.Timpul trece prin ceasuri si tu esti prea mare ..cand pui sperante in plicuri este posibil sa nu primesti niciun raspuns.Nu ai cum sa o atingi pentru ca nu ai vazut-o.Ea nu are foarte multe de spus...Pacat ii va fi dor de tine..
  Te-ai gandit vreodata ca ea ti-ar putea apartine tie?Atata timp cum de nu ai stiut?Fiind aici de atata timp,deci de ce nu poti sa vezi ?Hey,ce faci cu o fata ca ea?

luni, 12 decembrie 2011

Whisper

   Stiu ca este o nebunie ,iubire...
  Prinde-ma in timp ce cad.Spune-mi ca vei fi aici cand totul se va termina .Spune-mi ca nimic niciodata nu ne va putea desparti pentru ca esti ingerul meu.Sopteste-mi.Lasa-ma pentru cateva secunde sa vorbesc cu atomosfera mea pentru ca vreau ceva mai mult..sii..stii?Acest adevar ma duce la nebunie.Stiu ca te pot oprii doar in momentul in care voi cadea eu in mine.Heii...Nu te intoarce cu privirea.Nu intra in durere.Ma voi aseza linistit pe banca pe care pentru prima oara ti-am putut atinge cu caldura fruntea si ti-am putut impletii suvitele tale pe cand te-ai trezit la realitate.Voi astepta momentul in care ma voi simti pregatit sa trag cu putere in pieptul meu fumul imobilizat cu frica.Nu incerca sa ma ascunzi de lumina lunii .Nu iti inchide ochii pentru ca lucrurile nu vor disparea oricat ti-ai dori asta.Nu imi inchide lumina in care atata timp am fost treaz..in care incetul cu incetul am murit .
  Nu sunt speriat atata timp cat stiu ca vei astepta sfarsitul pe trotuarul ingerilor cazuti la picioarele mele.Zacand langa mine ma tem de pericol.Sa ma predau?Cu ce sa incep?
Am incercat sa spun multe si nu am reusit.Te voi inabusi cu pasiunea mea si singura in pericol este chiar inima ta.Da-mi mana.Pictez vorbe, sunete, cu-o pensula rupta.Coloreaza-mi sufletul.Cu dintii inclestati picteaza fum in privelisti.Voi incerca sa ies din umbra.Sunt in pericol doar ca exist.
Imi intelegi soaptele?Opreste-ma din delir.In loc sa stau jos,tot ce fac este sa alerg imprejur.Zboara departe de aici cu mine si strange'ma in brate.Ce inseamna toate astea?
   Am intrecut masura,copilo.Nu vezii?Esti doar o parte din mine.Mi-as dori sa am perechea ta de aripi,rasaritul sa-mi deschida ochii.Cateodata imi doresc sa fiu tu.Acea copila mica printre atatia oameni mari ranjind la fiecare raza de soare..O nu...doar mi-as dori.
Stop,admit ca gresesc.Imi pare rau..Exact ca un tatuaj.Te voi avea mereu.Nu pot pierde timp asa ca da-mi un moment.Nimic din ce am construit nu poate fi stricat.Avem nevoie de protectie.Esti inca parte din tot ce fac.
Doar pentru ca m-am saturat ,singur..

sâmbătă, 3 decembrie 2011

Error

     Iubirea ei este ca o sticla goala care acum s-a terminat.S-a scurs incetul cu incetul pana cand sila a sufocat-o.A uitat sa planga strangand cu jena cearceaful mototolit.Se desprinde odata cu fiecare nasture rupt de realitate si are senzatia ca o uraste,ca isi bate joc de ea si privindu-l in ochii lui de bolnav se simte murdara...josnica.Isi acopera cu mainile ei patate de sange urechiile ,tipandu-i in timpanele sale geamatele lui spargandu-se in pieptul ei.Vocea groasa, care se doreste a fi macho o zgarie pe burta goala construind focuri de paie simtind cum puritatea ei se sparge de betonul salbaticiei.Nu stie ca inima ei este asa de goala inauntru.Se ineaca in intuneric dorindu-si sa zboare pentru prima oara printre stele.
    O omoara .. nu poti sa vezi ?Ii va fi dor de dragostea acelei reflexii ,insa a fost in locul si timpul nepotrivit.Se lasa bruscata pentru a mia oara si este folosita pentru a isi pune in practica toate fanteziile lui.Ce se intampla cu fata pe care eu o cunosteam?Lupta!
   Fiecare particica din el este insurubat pe trupul ei.Vrea doar sa scape din mainile lui dorindu-si in sfarsit o viata normala.In locul prietenilor vede acelasi tip ce isi bate joc de trupul ei rebel.In loc de imbratisari zareste hainele ei rupte in timp de cad.In loc de zambete acum sunt cearcane din ce in ce mai mari.
   O vad dansand fals in bratele dramei ,apoi plangand intr-un colt al camerei,strangand din ochi dorind ca acele amintiri ce au marcat-o sa dispara.Tot mai obosita inghite un pumn de pastile crezand ca doar asa se va mai putea tine pe picioare.Gandurile ei cocotate pe un nor se dezechilibreaza si durerea o intoxica.Linistea ei este o harababura,tragand-o puternic in piept.Priveste totul din ochii unei culori antipatice.Nu ii pasa..Are nevoie doar de un minunt pentru a iti spune ca se simte un nimic.Se ridica de jos si in viata ei stearsa ezita orice atingere care o foloseste.

luni, 28 noiembrie 2011

All the time !

1:00am:Sunt inca treaza !Ultima mea dorinta este sa te ghidez afara...Inainte de oceanul sacru.Te voi dezlipii usor de mine ca si cand fumul s`ar sterge .Toate ferestrele mele sunt inca stricate ,insa am invatat sa stau pe propriile mele picioare.Yeah,oh!Eu sunt mai aproape de nori,aici sus.
1:01am:Esti in capul meu !Acest intuneric ciudat de bolnav vine infricosator noaptea.Panzele paianjenilor imi prind aripile si mancand inauntrul lor ascult vocea ta de tradare.Toate lucrurile nebunesti pe care le`ai spus le`ai lasat sa alerge prin capul meu...Ce as face sa te am aproape!

1:02am:Zambesc !Slabiciuni trec sagetii prin mandria mea.Prea mandra ca sa imi curat ochii de propria manie.Trezeste-ma din betia mea.Nu ma feresc sa te privesc.

1:03am:Vreau sa adorm iar!O sa pierd din nou.Incerc sa`mi storc sufletul cu toate armele indreptate spre prostia si naivitatea mea.Sunt atat de copila..

1:20am:Esti inca in capul meu!O inima aprinsa se stinge cu greu.Acum in prag de disperare mainile in aer inca fumeaza.Vreau sa vad doar partea frumoasa.

1:30am:Iesi din mintea mea !Rece si goala va mai trece o zi.Nu`mi da motiv sa te urasc.Sunt prinsa intr`o clipa si nu m`am schimbat.Simt la fel!

1:40am:Eu inca nu pot dormi! Sentimentele adanc patrunse sparg gheata formata in timpul cuvintelor mele.Si ceva bun din tine este inca in mine.Nu asta nu se poate intampla te rog nu ma lasa singura in intuneric.

2:00am:Cred ca sunt doar buzele tale!Micuta ta domnisoara obsesiva nu poate trece peste asta.Uneori ma intrec pe mine insumi.Cand spui ca ti la mine de ce nu te intorci?Daca te gandesti la mine de ce nu imi poti numara pe degete calitatiile?

3:00am:M`am saturat!Caci stii?Ma simt amortita.Sunt o flacara imbatranita si fragila care abea palpaie la un colt de strada.Poate par nebuna insa sunt timida.Nu sunt o straina.Nu sunt a ta.

4:00am:Tu!Tu!Tu!Singurul anastezic care ma face sa simt, ma omoara in interior.Stai asa sa fiu asa cum mi`am dorit.

5:00am:Esti inca in capul meu!N-ai sa zbori, ai sa morï!

6:00am:Esti in capul meu!Imi topesti linistea.Te urasc pentru ce ai facut cu viata mea.

7:00am:In final am adormit !Nu mai vorbi atat.Nu ai nimic sa imi dai.Oare de ce ai venit?

8:00am:Pregatita pentru o noua zi !Se pare ca sunt pregatita sa plec si nu mai este nimic de impachetat .

vineri, 25 noiembrie 2011

Endless!

     Printre vise si promisiuni fara sfarsit.Am visat la un loc mai bun in timp ce lumea mea se invarte in jurul meu si am obosit sa imi caut locul intr-o lume pierduta.Am obosit sa vad cum uneori,se duce departe .Uneori nu stii unde te afli ,dar nu iti face griji pentru ca voi fi acolo!E vorba despre noi...dar mai mult este vorba despre mine.E vorba ca intre noi startul este in soarta mea.Pacat ca am facut'o doar pentru MINE!Pacat ca nu voi disparea pentru el.
  Pe masura ce o iau in jos traiesc un vis implinit.Indrazneste sa iubesti pentru ca iti da curajul sa crezi in povesti.Macar in clipele de neinteles priveste totul in culori.Pe drumul pe care'n trecut cu zambet am pornit  inchide ochii si acopera acel gol care doare.Dar cine sunt eu sa cred ca totul poate fi la fel?
   Imi poti aduce rasaritul?Stii atunci cand vazduhul se facea tot mai sters si luna ne zambea?Simtind cum aluneci in mireasma unui vartej ametitor de ape?Vreau sã fiu imaginea pe care o visezi in fiecare seara.Imi poti aduce soarele in cale?Si in noptiile reci ale ierni voi avea grija de inima ta Indispensabilã, unica, absoluta.Imi poti aduce un zambet?Ma vad copil,ma vad adult   tresar din somn si ma trezesc urland:a fost un vïs. Ma voi zbate mereu incercand sa imi potolesc foamea,arzand adanc in interiorul meu.Ma lupt pentru sansa de a fi mintita din nou.Oare totul va fi intradevar la fel?Ei nu vor vedea niciodata.Fara sfarsit nu voi niciodata puternica.Nu voi fi niciodata destul de buna .Nu am fost conceputa in dragoste.Nu voi intinde bratele.
  Si imi vei spune ca aveai dreptate..insa voi fi acolo.Incearca,nu cred ca e prea greu.Si vei cauta mereu ceva ce este de mult pierdut.Unde esti tu iubirea aia fara sfarsit?Cine esti tu ca sa ma minti?

joi, 24 noiembrie 2011

Walk the red carpet

     Ce mai conteaza ca am cearcane la ochi...oricum nu vei observa.Pasind tot mai indecisa catre ce va fi ,las tot ce'i mai frumos inapoi.Ochii tai mari din departare ma fac sa vad diferentele clare,nu aveam nicio legatura.Imi este teama sa pasesc spre locul unde psihicul meu se prabuseste ca din zbor.Fiecare lucru pe care l-am construit va va face sa intelegeti ca prezentu' e pur si simplu rezultatu' din trecut.Calc intr-un labirint care e plin de coridoare.Nu stiu ce se intampla,jur.Durerile din pantece ,ce treptat incep a trece ma fac sa ma simt din ce in ce mai rece .Am venit insa ma simt ca dupa un drum lung .Vin catre tine dar calea imi este taiata de chipurile unor ''papusi''.Nu imi este cald!Nu imi este frig.
   Perfectiunea s-a jucat cu trupul tau depasindu-ti toate limitele.Ma astepti dincolo de acest covor rosu privindu-ma si asteptand sa fac primul pas gresit si sa ma impiedic.Ma ignori ca si cum fizic nu sunt..De fapt sunt eu.M-am saturat sa fiu prin foc,inconjurata de gheata..Nu stiu..Voi invata!Ridic privirea ,spun cuvinte line lasand diavolul din mine sa preia situatia.De acum nimic nu are sens.Ochii  sunt izvorul durerii,aici am sa sfarsesc.Te ating pe umar si tresari dupa un fior rece.
Oare iubesc?...Nu!Doar Gresesc!

luni, 21 noiembrie 2011

Dear stress,

   Let's break up ! :)
 
  Fa o pauza pentru ca puterile mele sunt dea dreptul secate.Nu te opri pana cand nu imi voi face timp sa imi aleg victimele pentru urmatorul meu film dramatic,ajungand pe culmile deznadejdii.Ia un loc.Vreau sa ma asculti macar pentru un minut.Am obosit!Crezi ca daca vei plati tu totul vei primi tot ce vrei?Crezi ca daca imi vei atrage atentia voi avea ce sa iti datorez?Calmeaza-te ,pe cine crezi ca duci cu vorba?Nu vreau bataile tale de cap,nu-mi poti cumpara asta ,asa ca i-a o pauza.Traiesc intr-o lume care reuseste sa ma surprinda cu faptele lor lipsite de sens si nu mai am emotia unui copil care vrea sa experimenteze necunoscutul pentru ca imi este frica de ce voi gasi in acel loc.Asteapta clipa potrivita si sub nicio forma nu vreau sa ripostezi.
  Stai sa tragi un fum.De ce imi faci asta?Taci,taci!Asta nu'i spectacol ,iar eu vreau sa incetezi din a mai pune stapanire pe miscarile mele.Ma derutezi.Viata ta nu bate filmul.Resipra adanc.Fara indoiala,fara scanteie da-ti drumul.Si acum,ma opresc din vorbit pentru ca am obosit.Am cautat destul.Sunt atat de jos din pacate si atat de departe de soare.Mi-e dor de viata si de culoriile lumii.Am obosit sa fiu pierduta.Fugi de locul unde vei fi.Ai mai multe limite sa fi liber.
   Aseaza-te langa mine.Vezi acele lumini?Cand seara se lasa ele mor.În locul în care mintea mea nu e trează imi ignor originile traseului meu.Acolo alergam,cautand liniste.Ai simtit vreodata linistea de acasa?La fiecare pas te simt cum imi strapungi diminetile.Simt cum pielea mea se strange si simt chiar si visele mele sunt murdarite cu pamant.De ce nu dispari?"Aici ploua si e frig,sunt un suflet pierdut.Si doare.In plus stiu ca noi facem viata sa fie complicata.Insa ia-ti o pauza.De multe ori,cand compun ajung prea departe.Imi faci rau fara sa vrei si sunt inca in razboi.Te-am iertat de multe ori,dar nu mai pot.Imi doresc atat de mult ca toate problemele astea sa dispara ,insa tu esti inca un stres.

sâmbătă, 19 noiembrie 2011

Was Love

    Nu exista o alta cale de eliberare decat sa iei loc pe un scaun in interiorul focului.Acum si pentru totdeauna esti un suflet pierdut  pe cale de a fi al meu din nou.A fost dragoste de fiecare data cand am fost mai vie decat am fost intreaga viata si de fiecare data cand  stralucirea aia atat de vulnerabila si palida se arata la ritualul sufletului meu in flacari.Oare toata dragostea se incheie prin durere?Acum , numai suntem copii!Nu..nu e nimeni capabil sa imi arate acea dragoste de liceeni,acel prim sarut ,acea plimbare in care ma trageai spre tine si acea sclipire din ochii tai.Dar de fapt,simteam,credeam ,iubeam si ne jucam.Ai putea regreta vreodata ca ai invatat sa iubesti ,cu mine candva demult?Ai putea fi atat de pierdut incat sa faci asta?
   Nu am nevoie de dovezi.Noptiile se scurgeau ,la fel ca picaturi de ploaie pe un geam aburit,desi credeam ca fiecare zambet va aduce o pata de culoare peste atatea chipuri incetosate.N-am uitat cand ne impacam printr-o singura prostie ce ma facea sa imi aduc aminte ca iubirea este oprita de orgolii.E trist ca nu e ce-ti doresti!A fost dragoste in ciudata atingerilor mele in urma carora te retragi si ma atacai fara sa stii cum candva am fost cea care iti imbratisa lacrimile.
Voi incerca..Poti simti aceasta magie in aer?Trebuie sa fi fost modul in care azi a fost doar un basm..
  A fost dragoste in ciudata aparentelor.

joi, 17 noiembrie 2011

Fuck it..I'm young!

    Sunt mult prea mica pentru a-mi auzi strigatul.Iubirea ta e pura ,dar tu nu intelegi ca viata asta imi apartine mie.Adesea te-ai grabit sa ma opresti de la educatia ciudata..M-ai oprit in loc atunci cand eram in graba si m-ai ascultat de prea putine ori pentru a sti ca sunt tanara.La dracu cu toate astea.Stiu ca reusesc sa te calc pe nervi.In lumea ta fara defecte functionau numai acele fapte care sa te faca sa te simti dominat.Lasa-ma libera.Da-mi drumul ,nu auzi?Fata ta mica de acum poate decide pentru ea..si pur si simplu nimic nu va mai fi la fel.Nu imi place sa stau in bratele tale pentru ca ele se raresc.Nu imi place sa primesc jumatati de masura in semn de afectiune..Si nu imi place nici sa ma urmaresti.Tu nu imi poti falsifica gandurile si miile de pagini scrise intr-un caiet.Ai idee cate vieti se nasc pe hartie?Hey!Vorbesc cu tine.
    As putea trai cu iluzia ca pari sa te misti usor.Este singurul mod de a vedea lucrurile limpezi.Inceteaza in a-mi atinge obrazul cu mainile tale patate..ma face sa raman fara suflare.Ar trebui sa iti inchizi ochii pentru ca iti voi sparge ochelarii sub forma de inima.Intelegi?Viziunile mele sceptice nu vin din frica,doar incerc sa ma declar ocupata pentru indoielile mele.La dracu!Sunt tanara.E mai mult decat propria ta persoana,mai mult decat mine.E singura speranta cum ca-mi va fii mai bine.Pentru ca nu ma cunosti,nu te cunosc nu ai  de unde sa stii ce vreau eu sa aud...pentru ca tu ..nu le ai cu sentimentele astea,emotivule.
   Ce te face sa crezi ca eu cand asta afirm gresesc?

sâmbătă, 12 noiembrie 2011

What is wrong with you?

    Definitiv nu vreau sa ne bem nebunia-n frigul asta terbibil.Nu am nimic cu tine,insa urasc tot peisajul asta ruginiu ce imi da acea senzatie de lupta...Sincer!Vreau sa te vad venind iar de pe acea strada.Vreau sa ma vindeci .Dar mai bine las'o asa..Suntem liberi ,dar traim intr-un cerc facut cu compasul.Stim amandoi cum e sa n-ai si sa vrei si sa ceri si sa iei si sa speri si sa pierzi.
   Intoarce-ti privirea pentru ca ochii tai ma hipnotizeaza.Asteapta doar si fa ca mine.Cum poti fi atat de inocent?Cum ma poti calma doar spunandu-mi ca iti este frig si ingesuindu-ti mainile in buzunarele gecii mele?Intelegi ce zic?Ma opresc putin ca sa te admir si ma retrag in spate.Vreau sa iti vad chipul tau palid si vreau sa fac tot ce te-ar putea scoate din minti.Isi aseaza mana pe picioarele mele si inca putin si simt cum respira sub nasul meu.Fara cuvinte,cu limbajul trupului lui obraznic ma sufoca.Isi plimba mainile lui reci pe chipul meu si cu glasul meu subtire ii ating timpanul.Imi cuprinde trupul si imi ridica silentios buzita .Ma cuprinde de mijloc si rade cu gura pana la urechi.Ah,esti atat de rece!,,Nu te-a luat cu frig?''.Baa da,insa mai conteaza?Am incredere ..nu vei intrece masura.Izbucnesc in mii de zambete  si el isi plimba mana pe coapsele mele.Esti nebun?!Imi scoate limba si in sfarsit imi putea simti marginea de la sutien.Opreste-te!Ma trage mai aproape si curg rauri de sentimente.Nu pot fi puternica impotriva curentului ce ma trage.
Pipaitul lui in noapte imi aduce aminte de primele intalniri si cand ma voi intoarce acasa capul meu va fi invadat de hologramele acestor clipe.
   Tine-ma ,altfel voi muri de frig.

joi, 10 noiembrie 2011

Life live,Have fun

    Zambitoare ,tot mereu zambitoare.
    Bun venit in lumea mea!Aici toti idiotii zambesc si au fata umana .In orasul asta poti vinde orice.Poti inlatura palidele umbre din oglinzi si poti bantui straziile in pustietatea noptii fara a ti se intampla nimic.In fiecare dimineata moartea iti va fi inchisa intr-un plic .Vei vedea cum esti privit precum un extraterestru si plin de tupeu privirea ta se va regasi in multe alte locuri.Te vei putea refugia intr-un colt de perete gandindu-te la mine.Ca sa nu  te superi nu iti voi cere nimic la schimb doar...distreaza-te.
In fiecare zi ratata vei simti cum vei fi prada unei custi fara soare...si tu stii.In fiecare dimineata vei citi pe fata ta aceasi greata ca pana acum.Ei bine ,oricat de mult ti-ai dori ca toate acele lucruri sa i-a sfarsit vei folosi aceleasi sentimente ciudate pentru a te face sa te simti puternic.Imi pare rau.Nu vei putea fi inlocuit.Sunt clipele reale la care tu visai acum ceva timp.Nu voi ezita niciodata sa iti dau mai mult din ce tu mi-ai cerut.In cazul in care nu sti viata merita traita.
In lumea asta totul va fi bine.Fara haos,fara ore fixe,fara stres,fara mine,fara isterici,fara ganduri,fara sentimente,fara fumuri de tigari,fara planuri...fara dimineti calme.Orasul asta te va taxa de fiecare data cand vei vrea pasiune si din bucati de plaja se va cladi un oras in care toti oamenii zambesc.Aici vei invata sa traiesti pe o strada desenata de un copil.Dar nimeni nu zambeste!
   Nu te-ai plictisit de deja-vu-ul asta ?

duminică, 6 noiembrie 2011

Shoot yourself

     Nu vreau sa dorm ,mi-ar fi dor de tine si nu vreau sa ratez nimic...absolut nimic!
     Stiu ca acum ma auzi.Eu cred ca a fost o simpla nebunie .Ma simt atat de nasol.Si inceteaza.Nu imi spune sa nu plang...Dar plang nu?Imi pare rau ca-ti vorbesc.Cat vrei sa mai astept?!Impusca-te!
Privind felul in care imi hranesti inima vreau sa iti zbori creierii.Unu...doi.Haide!!Ce mai astepti?
Am vazut deja prea multe.Aruncati toate visele.Te voi urmari pas cu pas si nu voi ezita sa te fac sa te urasti singur.Imbratiseaza-ti durerea.Incarca!Trage!Impusca-te!Asta este o lume de papusi cu sfori.Unde iti sunt atele?Doar gandeste-te ca totul a inceput.Trage-mi palme sa ma trezesc cand gresesc.Razi cand te ciupesc.Fumeaza cu mine.Vreau sa uit!

   Opreste-te nu te uita in ochii mei.Pe bune,tu chiar nu simti?Apasa pe tragaci pana te inmoi.Lasa-ti inima sa se zbata.Smulge-ti usor tricoul de pe umeri !Stiu sufletul o sa doara.Uneori cazi,te ridici si continui in acelasi mod.Ei bine,acum sunt o criminala.Acum omoara-te .0moara tot,sentimente,trupul in care te zbati si persoanele pe care spui ca  le iubesti.Vad cum te ascunzi dupa acelasi zambet fals,insa vei ceda.Recunoaste-ma!Muzele mele iti vor atinge buricele degetelor si Pac!Te vei sinucide.Insa tu nu te-ai schimbat.Ai ramas acelasi idiot .Te vei afla in cadere libera.Esti paranoic.Iti ranjesc in fata!Nu imi pasa!
   De ce iar te ascunzi?
   Sunt doar ranile lupilor ce acum te infioara. Le simti adanc in suflet .Cauta-ti linistea departe de acest loc.Pentru ca te va costa mai mult decat atat. Stii? Uneori ti se pare dificil si greu.
   Poate nu imi pasa daca nu te iubeam.
   Alergand spre tine am indraznit sa te opresc. ... 

sâmbătă, 5 noiembrie 2011

Here I am

Dar eu sunt inca aici.Poti sa faci ce ai visat.Dar aminteste-ti sa asculti ploaia.Asculta fiecare picatura de ploaie,soptindu-ti la ureche secrete mute,cautand pe cineva careia sa isi spuna povestea.Te rog,nu te trezi!Nu mai putem sta asa o vreme?Deschide ochii la dragostea din jurul tau si vei stii .Poate te simti singura,insa eu sunt aici cu tine.Eu cel de ieri,sunt aici cu tine.Voi fi acea particula a iubirii ce tu o hranesti si o faci sa respire.Uitate in cutiuta cu vise si lasa-te prinsa intre doua lumi,sunt sincer..Da play si mi-ai spune ca este posibil sa se termine totul daca nu ma voi opri aici?Durerea nu este o teama.Durerea nu este o frica...Ea niciodata nu va fi durere.De fapt nu este timp de explicatii,pentru a te intreba daca ti-am dat suficienta iubire.Sangele ce curge din rani comune apar in franturi de zori ce apar dupa cea mai lunga noapte.
   Oh,dar este o nebunie.Sa ma pierzi inseamna sa traiesti.Cum as putea supravietui?Pot sa te vad aici si sa te simt in mine.Deschide-ti putin mintea si lasa-ma sa intervin.Tipand in gol ma simt ca si mort.Ce se intampla?Ce astepti?Gata...Trezeste-te acum!Este momentul in care imi vei spune ca te prefaceai..ca de fapt m-ai auzit.Acum chiar iti simt lipsa.Te rog,nu distruge toate astea.
    Pitic,trezeste-te!!!!

miercuri, 2 noiembrie 2011

Pretty little girl

   Nu lasa lumea sa aduca in ochii mei din nou lacrimi.Cu gura pana la urechi ma bucur alaturi de ele.Parul meu zboara pe ritmul muzici si cantecul asta imi aduce aminte ca acum nu sunt singura.Dar nu!Cu fiecare pirueta facuta in jurul notelor muzicale ma bantuie acelasi tip brunet,cu ochii de cameleon.Eu sunt destul de fetita sa stiu ca o data mica nu voi putea inceta sa te iubesc.Si eu stiu!Este ceva temporar pana cand ma vei putea trage spre tine ,pana cand imi vei putea atinge parul ravasindu-l jucaus,pana cand iti vei arunca pe o bancuta gecuta si imi vei cere sa te incalzesc...pana cand presiunea va scadea.

   Ma arunc fara cuvinte in multimea infierbantata si ma imprastii in mii de cioburi colorate,pana uit tot.Sunt doar o sclava in fata intunericului si a acestor sentimente de teama.Situatiile sunt irelevante acum.Iubesc  cum mintea imi este invaluita de modul in care sunt cicalita,iubesc modul in care m-am indragostit peste noapte. Simte cineva in jurul meu asa ceva?Doar suna-ma si deconecteaza-ma de la durere .Ia-ma !Nu ma zdrobi!
Iar acum dansez in picioarele goale in cenusa,fara nimeni in jur.Aceasta este doar o poveste a unei fetite.Pentru ca vreau sa fiu doar o parte din ceva ,vreau sa alin fiorii.Trag draperiile .Vreau sa ma trezesc!Ceilaltii ce dansau dispar cu fiecare raza ce se strecoara pe fereastra deschisa.Vreau sa vad dincolo de trup si fiinta.Vreau sa ma trezesc tipand:,,Da-mi drumul stii ca nu imi place''..

   Dar sunt bine!Continui sa ma fac ca ploua si ca esti prea ocupat pentru mine.Voi fi aici!
   Trezeste-ma si spune-mi ca sunt destul de fetita sa dansez printre atatea nevoi!

sâmbătă, 29 octombrie 2011

Smoker

  Atunci cand in stomac sunt fluturi,oamenii ii simt cu adevarat?
Ne asezam pe o bancuta si il urmez cu o frica cuibarita undeva in pieptul rece.Ca o pasare zbor desupra umarului sau adulmecand fiecare fum de tigara din gura lui.In astfel de momente imi este teama sa zambesc.Miscarile tale bareaza starea aia ciudata de la inceputul cunoasterii.Fiecare privire catre orizont ma transporta in dimensiunii diferite printre tacerea mea letala.Imi sopteste mereu sa ridic privirea si sa imi dau seama cu adevarat cum  chipul lui necunoscut va pasi cu mine printre copacii melancolici.Deschid ochii spre o lume cufundata in abis.Ma intorc cu privirea spre el si mi-as dori atat de mult sa ii raspund la fiecare gest.Il vad  si privesc cu coada ochiului cum ochii lui isi schimba brusc culoarea,cum fumeaza tigare dupa tigare,cum loveste cu brutalitate cu piciorul intr-un lemn,cum m-ar dezbraca gata sa treaca mai departe.Se opreste din cand in cand ascultand nemiscat fiecare fosnet.Ma pierd cu totul doar atunci cand ogramada de probleme ne invaluiesc pe amundoi.Clipele clipeau din ce in ce mai des si imi spune ca in sfarsit putem zbura.Si doar sentimentul de iubirea moare in mine ,mi-e greu sa privesc singura spre soare sau sa ascund atractia care ma izbeste de claritatea privirii tale.
    Ne indreptam linistiti pe o alee si acel murmur al focului insotindu-ne la fiecare pas.Neinvinsa ,pare cum pietricele de pe marginea bordurii imi zambesc suav.Ma simt libera cu acest chip angelic necunoscut.Se opreste energic in mijlocul aleii si intinde bratele larg regasindu-se printre norii parca pictati.Am vrut sa-l ratacesc ,nedumerindu-l si indepartandu-l cat mai mult de prezenta mea stranie.Asta nu-i mediul in care sa imi schimb parerea.Fiecare pas aluneca catre gandurile unui nebun ca el.Il zaresc fara sa vreau suit pe o scena veche si uitata de toti si toate.Ridica din spranceana si ...este atat de naiv si dulce.Gata!In sfarsit l-am reintalnit.Pentru binele tau nu pune sentimente in joc!
    Spre o umbra acum,ii zambeste si un fum este calea spre fericire.Acest fumator a ucis pentru cateva clipe ritmul ce ma impinge catre o hotarare de moment.
  

marți, 25 octombrie 2011

Sing it to me !

     Impinge-ma de la spate si arunca-ma in fata unei note muzicale.Cand inima ta se va intredeschide ecoul tau va fi din ce in ce mai slab.Nu ma vei mai chema si imi vei canta propria poveste.Te voi zari printre ploapele amotite tragand usor din sertarul cu priviri cu chip cazut in prada paginilor de demult.Du-ma aiurea si spune-mi ca niciodata nu ti-am cerut mai mult din ce tu aveai de oferit.Ma vei imbraca intr-o matie alba si ma vei lasa sa imi aleg drumul cel mai scurt.Nu-i asa?
    Canta-mi fiecare vers,strofa ...silaba.Glasul tau va suna bine,oricum.Sunt doar eu...doar ...Doar inca putin , si voi termina cu asta.Taie-mi sfoara ce imi inclesteaza limba ,afara din gura mea...Ia-mi aerul din plamanii mei atunci cand vei atinge coardele chitarei.Taie-mi lacrimile din cantec si holbeaza-te..Nu am nevoie de mila ta.
    Exista si acel cantec in sufletul meu pe care l-am pastrat atat de profund incat am incercat de atatea ori sa il scriu insa frigul infinit ma trezeste brusc.Dar tu imi canti din nou si din nou.Canta-mi cantecul suspinelor,al lumii tale,dansand ,razand si clipind din ce in ce mai rar.Cand simt ca visele mele sunt atat de departe,te rog,canta-mi despre planurile noastre..chiar daca nu vei mai avea puteri,ofera-mi totul inapoi.Chiar crezi ca sunt puternica?Te inseli...Doar canta-mi!Si daca as lua-o de la inceput as fi o simpla frunza ce se lupta cu fortele vantului ,pana cand se va farama.Fulgii de nea nu au fost niciodata reci,doar sentimentul de schimbare.Intra in pamanat si ultima pastila ce ar putea vindeca ranile.Si incerc sa cresc!
    Canta-mi oricat de ingoritoare ar fi vocea ta!

sâmbătă, 22 octombrie 2011

Can't be tamed

    Nu pot fi imblanzita!Nu pot fi acuzata!Nu pot fi salvata!Chiar nu pot!Nu ma poti scoate din minti ! Ti-am vazut zambetul fals si nu imi cer scuze pentru sentimentele mele.Uneori nu totul ne iese asa cum noi ne-am dori.Nu pot fi ,,falsa''atata timp cat am atentia si timpul tau .Desi maine ne vom vedea ..nu te voi atinge.Nu voi actiona in modul in care tu o faci.Nu ma cauta sub nicio forma printre diferentele dintre eu si cea care ti-a fost aproape.Acea salbatica adora diminetiile ,in care nu avea chef de nimic insa in sine zambea,isi medita problemele din trecut si retraia tot,nu ii trebuiau decat 10 minute sa nu depinda de nimeni,nu credea ca acum va fi tarziu pentru toate..Stii cum te simti cand esti ultimul care afla ca  incuietoarea usii a fost schimbata??Am plutit odata cu tine prin propriul meu rol.Stau pe margine si nu stiu ce altceva sa mai daruiesc acolo unde este nevoie.As putea repara durerea care sangereaza inauntrul meu.Tu nu stii!Nu este distractiv sa simt cum lumea noastra a fost infectata .Dragule, am incercat.Nu pot nega ca m-am retras subtil si am rupt orice legatura cu parfumul tau.Am plans.Oh,chiar am plans.Si a avut loc pentru cateva secunde un moment de magie.Tragic!Cum mai pot avea incredere vreodata?
    Si nu ai cum sa nu vezi cum miaun disperata.Nu ai cum sa nu vezi labuta mea pufoasa incercat sa iti atinga piciorul tau gigantic imporandu-te ca nu am aer si am rau de singuratate.Chiar nu ma poti vedea?Asculta-mi cantecul inceput.Nu am simtit placere si nimic altceva.Prin ochii mei mari sinceritatea este calcata definitiv in picioare.Asta nu ma poate oprii!
Sentimente ...mereu,subestimare..sunt obosita.Heeii...lasa!Numai conteaza oricum.
    Ah,nu poti fi un demon.Eu nu pot fi imblanzita!Nu iti pierde vremea.

marți, 18 octombrie 2011

The Makeover

           Si as vrea sa cred ca totu este doar o gluma proasta.Ne atingem printre clipiri dese si demonice ,desii ne grabim sa ajungem sa ne schimbam mult prea mult.Este de ajuns sa ma privesc in oglinda, sa imi dau seama cu adevarat ce ne rezerva viitorul asta sadic.Tu trebuie sa fii acea piedica ,tortura,pierdere pentru ca ai facut imposibilul pentru a imi castiga increderea atat de bine pastrata.Nu te juca cu sentimente si fulgi aruncati intr-o mare de apa.Ar fi periculos.Ti-ai pierde tot farmecul.Si iubirea ta este demonica si de necontrolat.Ia-ti vraja inapoi.O sa iti arat ce se ascunde sub acest chip.Sunt rece.Inghet precum zapada si nu arat nicio urma de vitalitate.Nu ma intreba pentru ca nu ma cunosti.Nu glumeam.Dar te iubesc atat de mult incat doare.Niciodata nu te-am ranit.O sa iti dau toate amintirile cu noi pentru ca tu ai mai mare nevoie de ele .O sa imi lipesc gura in fata ta,ma voi intinde aici si o sa mor in bratele tale.As face orice.Doar promite-mi ca in sfarsit durerea va lua sfarsit si ca te vei gandi la mine de fiecare data cand te vei uita trist in propria ta reflexie intr-o oglinda.Ma vei vedea cazand in genunchi,asezandu-ma cu mainile mele in jurul propriului meu gat.Voi ceda si ma voi deschide pana la limita.Voi lua un servetel umed si imi voi sterge ploapele grele de tentatii,obrajii pudrati de lacrimi uscate,creionul ce se prelinge cu fiecare ultima suflare,rimelul ce este lipsit de ingeri si buzele de orice scuza.Voi fi in sfarsit libera sa intru in coma si sa simt cum o parte din mine se va scurge prin tine...
        Imposibil!Indraznesc sa te intreb:Cand nu va mai fi frumos,ce ma voi face?Si vei incepe iar...Ma vei privi in ochii si imi vei ondula parul meu rebel printre degetele tale.Ma vei pupa pe frunte si fata mea va fi mai luminoasa.Imi vei trece peste buzele mele aspre frica.Imi vei indeparta cearcanele si genele mele vor fi lungi si dese.Vei face un semn din mana si durerea de stomac va fi moarta pentru cateva momente.Pacat ca nu ne vom bucura amundoi de zilele ce cad din cauza juramintelor.Ei bine...Nu am nevoie nici de machiaj,nici de un smile larg,nici de dureri moarte.Vreau sa nu uiti ca cineva te iubesti oricat vei gresi,oricat de dureros i-ai spune ca vei fi bine.
       Sunt o visatoare!Voi pastra acelasi machiaj creat de tine intr-o cutiuta cu situatia scapata de control.I-a cheiile si esti liber !Iti dau totul in schimbul surasului tau de copil inocent !

duminică, 16 octombrie 2011

Pe aripile mortii

       Mi-am amintit din nou de cuvintele tale:.,,No stres''.De ce mereu esti tu cel care are dreptate si eu fraiera care o simte pe pielea ei?Oare doar eu trebuie sa o fac?Asa ca am baut.Am baut pana cand propriile mele cicatrici s-au inecat.Am fumat si toate gandurile mele au fost trase pe nas de catre un altul care imi vrea binele...Cred..In comparatie cu toti ceilalti stiu ca ma zbat in propiul meu egoism.Am facut alegerea cea buna.Sfatul tau a fost corect.Cand toate cortinele au cazut,cand ei mi-au distrus iluziile si visele ,cand mii de stele au aparut pe cer m-am indepartat usor,nefiind in stare sa ma intorc in siguranta.Eu sunt inca sigura ca sunt constienta.Gandurile mele sunt limpezi inca.Muzica ce ma inspira la ureche isi da rasuflare .Nu voi putea niciodata sa imi imaginez ca propriul meu corp este satul de mine,ca cel la care tin este ignorant.Dar da...ignoranta ucide vise ...si poate suflete.Acum sunt calcata pe asfalt.Am uitat de noi.Aud durere in vocea acelui medic ce-mi spune...  Sangele meu e peste tot pe asfalt,pe haine si pe locuriile ce le ador...le adoram...dar eu incerc din toate puterile sa nu plang!De mi-as putea sterge lacrima ce se afla in coltul ochiului..Chiar nu voi reusi sa supravietuiesc.Acesti necunoscuti chiar au dreptate.Nu voi putea!Trisez Trisez Trisez!Eu trebuia acum sa mor.De ce fac asta?Daca stiu ca vor distruge vieti?! Durerea pe care o simt este ca si cand m-ar intepa mii de cutite . Respiratia mea se face din ce in ce mai slaba...si incepe sa-mi fie frica,dragul meu...de fapt criminalule! Acestea sunt ultimile mele clipe si sunt atat de disperata! Ma caut in gand.Respir adanc si simt cum aerul rece imi face scrum plamanii. Chipul meu alb ca varul,mainile si gatul fragile,suvitele mele crete de par,trupul meu delicat ma fac sa o iau razna. .Singura senzatie ciudata ,ar putea fi iubire .As vrea atat de mult sa te imbratisez si sa iti spun ca te iubesc...Te iubesc mult...Adio....Inima degeaba pulseaza!
  Ignoranta ucide vise... 

sâmbătă, 15 octombrie 2011

I'll keep your secret !

     Visatoare'o pastreaza-ma!Pastreaza-ma doar pentru tine.Ridica-te si strange-ma in brate!Iubeste-ma!Vreau sa fiu briza calda ce se joaca in parul tau.Mi-am pierdut glasul tipand in departari si asistand neputincios cum inaintezi pas cu pas pe nisipul rece.Nostalgic am ramas pe tarm de mare.Voi fi spalat in timp de catre valuriile ce se sparg in mine.Iti voi pastra secretul.Ma voi preface ca marea trista ti-a furat chipul alb ca varul,mainile si gatul fragil .Voi alerga cautand iadul perfect.Te rog,lasa-ma sa zbor...poate chiar si sa ma tarasc.Spune-mi ce parte din inima mea putrezita vrei sa iti ofere iubire.Tic,tac timpul trece si intr-o fractiune de secunda ai disparut in ceata groasa...de fapt s-a petrecut dupa ore bune in care ochii mi-au lacrimat si trupul meu a impitrit odata cu noaptea ce se lasa.Recladesc din nimic,castele de nisip.Totusi nu sunt pierdut printre ideii imbibate in alcool.Oare de ce?Zambeste-mi in ultimele urme de pacate.Simti acea atingere pe umar,desii nu este nimeni?Un val tocmai m-a acoperit.Vreau sa te vad stand langa mine.Deci urmareste-ma pana la lumina lunii.Nu ma lasa sa ma inec.Canta-mi un cantec..
Iti voi pastra secretul!

joi, 13 octombrie 2011

Leapsa !!

Mersi Kyky:*
 1.Iti zic in vre'un fel?
,,Scumpo'' :D
  2.Cum ne-am cunoscut?
Pe blogul tau :)
  3.Vorbim des?
Da..in limita timpului permis :))
  4.Suntem prieteni?
Clar!
  5.Numele tau din telefonul meu?
Next:)
  6.Petreci timpul cu mine?
Normal ..virtual vorbind.
  7. Vrei sa vorbim mai des?
Hmmm...de ce nu?
  8.Vrei sa te imbratisez?
Sa inteleg ca ai nevoie de permisiunea mea:))
  9.Ce suntem noi?
Cele mai tari visatoare din cate au existat vreodata>:D<
  10 .Am incredere in tine?
Pai eu as spune ca da..:DSau ma insel?
   11 .Esti important pentru mine?
Eh,tinem legatura:))
  12.Te iubesc?
Sa nu exageram..:))
   13.Te gandesti la mine?
Inca se mai pune problema?
  14.Adevarat este ca...
ai reusit sa ma cunoastii intr-un timp atat de scurt>:D<
  15.Cea mai buna trasatura?
Nu stiu..:))
  16. Crezi ca trebuie sa dai asta si celorlalti?
Da!Categoric:)

Poate sa o ia cine doreste>:D<


miercuri, 12 octombrie 2011

Fresh !

      Continui sa dansez in timp ce vad cum lumea mea interioara este strapunsa.O bucata de ciment rece si mii de priviri in jos spre straziile intortocheate.Ma lupt sa raman calma pe acoperisul acestui bloc,la o distanta infinita de pamant.Las ca firele mele rosiatice de par sa conduca orasul  si ma ascund sub bretonul meu lung de luminiile ce se zaresc la periferia orasului.Oh,cateodata nu vreau decat ca culoriile astea nebune sa ma poata duce catre partea ciudata a dramelor.De ce numai cred in povesti?De ce lumea este asa mica de aici?Pe mine de ce nu ma cheama petalele de trandafir cazute in bataia vantului?Sa vreau sa mai cant despre toate astea?
Ma caut printre acele chestii care sa imi dea avant.Sa pot cobora si sa fac din nou cativa pasi si sa simt cum degetele mele zdobeste fiecare fir de iarba inaltat catre cer.Aerul asta rece ...zambesc!Ma simt libera precum parul meu.Vezi acel felinar ce clipeste?El chiar ma intelege.Pentru el chiar nimic nu conteaza.Nu se simte intimidat atunci cand il privesc ca pe o prada,nu sufera cand picaturiile ploii se zdrobesc de el,nu se teme ma...!Uitate in ochii mei si asculta asta.Si tot ma gandesc ca ceva se va intampla daca inima mea se trezeste.Prea repede voi spune ,,nu'' pasiunii.Pentru ca simt ...stiu ca se va intampla.Singura sezatie ciudata ce pluteste in aer ,ar putea fi iubire.Vreau sa o iau usor..Vreau caldura.E ciudat cand imi amintesc ...candva vroiam sa ,,imi iau zborul '' de aici si sa zbor si sa zbor.Toate imi sunt indiferente.Poate da...sunt nebuna.Lumea nu era la fel,la fel de alb-negru.Hai sunt de la inceput!Nu...Maine cand ma voi trezi imi voi cere doza mea zilnica de zambete .
   Nu-mi pasa!Jur...Nu-mi pasa!Hai lasa...:)

duminică, 9 octombrie 2011

Amuse-me!

    Haide!Vino cu mine!Chiar imi doresc ca ziua asta plictisitoare sa se termine aici.Sau stii ceva?Mai bine nu!Amuza-ma geniule!Uite vino!Priveste-te in oglinda !Imi plimb usor mana prin parul lui si cobor mai jos pe sira spinarii,iar cu buricele degetelor il gadil fragil.Aici si aici si aici!Imi zambeste parsiv  si rasul lui cutreiera toata casa.Mai stii?Cand vroiam sa ne balacim in cada plina cu spuma?De parca ai putea uita.Ma dezbraca lasciv si ne aruncam intr-o mare de spuma.Simt goluri in stomac de fiecare data cand copilaros si inocent se loveste de nasul meu incercand sa ma sarute.Auci!M-ai muscat!Radem cu pofta dupa ce tragem dintr-o tigare ce trece prin mana amundorora.Acum ii pot citi pe buze.Ma amuza cand jetul de apa se prelinge pe parul meu lung.Ma amuza cand ma avertizezi sa ma opresc.Heii...unde pleci?Ma trage dupa el si se lipeste cu nasul de geam,fericit ca afara ploua!Bleah...!Ce plictiseala.Stam pe marginea unui scaun si privim spre cer.Privim cum anii trec si secundele mor.Imi dezleaga cordonul de la capod si se stramba cu zambetul pe buze.
   Imi aranjez parul Si rad acum vazand raze de soare in fum.Eh...Deci?Amuza-ma!Ma priveste atat de neinteles si incepe sa delireze.Parfumul lui isi impregneaza mirosul in fiecare cuvant ce se izbeste de buzele mele.Este atat de indiferent si varsta lui il face amuzant.Rade trist si cade pe ganduri sii...nothing!
Nu are rost.Pun punct aici.Doar m-am folosit de prezenta ta.Ai reusit !Ochii tai imi radeau  si mintea mea colorata a luat-o razna.Am incetat de mult sa fiu paiul ce iti soarbe inocenta.Nu iti mai face iluzii totul s-a terminat aici.Imi doresc sa fiu eu cea care sa spere.Stai calm.Nu te stresa cu o copila ca mine.Nu merita.Nu-ti place scena?Schimb-o!
  Amuza-ma iar!

sâmbătă, 8 octombrie 2011

Wake me !

     Ah,esti atat de incapatanat ! Cand vei avea de gand sa ma trezesti la realitate,aa?Sunt intr-o transa profunda ,insa simt.De ce stai langa mine si ma privesti?De ce dormi langa mine si ma visezi?Iarta-mi visarea si trezeste-ma!Vreau sa fiu treaza atunci cand imi canti la ureche.Vreau sa fiu singura martora atunci cand iti plimbi mana pe piciorul meu sau atunci cand imi ridici bluza si te asezi cu capul pe pieptul meu.Nu am nevoie de dovezi sa stiu ca imi incalci reguliile.Adu-ti aminte cand ti-am interzis sa mai schimbi ceva.Te las sa ajungi inca o data la mine.Spune-mi cum de am putut rata momentul in care mi-ai privit ochii ca pe niste usi deschise.Ai dat tot ce este mai bun din tine...acum stiu.Stau intinsa fara miscare .Ma simt in viata atunci cand ascult tot ce imi spui .Nu sunt inconstienta si de as putea urla ti-as spune ca imi place acea scanteie.Apropie-te incet si spune-mi din nou acel cuvant!Te rog!Nu te-ai plictisit sa ma pictezi pe fata?Voi ramane mereu aceeasi pisica ce te gadila cu mustatiile ei insuportabile.Uitandu-te dupa imaginea mea mintea iti este umpluta de noptii pierdute asteptand momentul potrivit.Ma atingi si ma saruti usor pe gat,dar nu s-a terminat.Te joci cu buclele din parul meu si imi mirosi parul.Infasurat in cearceafuri de catifea imi multumesti pentru stropul asta de culoare.Ma iei in brate si privesti rasaritul soarelui.Momentan tintesti catre stele si ma alinti,stii tu!
    Sunt treaza!Sunt in viata!Aici ,chiar acum!Pot sa ma trezesc in orice zi zambind ca mi-ai fost alaturi.
Ma trezesc!
Ma trezesc!
Ma trezesc!

marți, 4 octombrie 2011

Dumb

    Si daca am fost doar o momeala in tot acest timp?Daca am ucis si singura speranta ce se afla inauntrul lui?Daca lupta asta muta se va termina candva?De ce toti imi reprosati ca sunt schimbata acum?De ce nu m'ati intrebat de ce am ajuns asa?De ce toate instinctele mele sunt mute?
    Stiu ca scuzele mele nu isi mai au rostul in viata voastra ,dar cu toate astea imi cer scuze mie insumi.Mi'am pierdut firea si pentru cateva clipe am fost pierduta ,vazand doar ceata si multe voci reprosandu-mi niste...da nimicuri.Inima mea rece incearca sa treaca peste toate astea.E ca si cum mi'as aprinde o tigare ,iar tot fumul imi distruge semnalele vitale.De ce nu ma lasi in pace?Doar lasa'ma in pace!Asta ar trebui sa fie o moarte singura pe care ar trebui sa o parcurg insa toate astea duc intr-un singur loc:inapoi la voi...la tine! Ma duc inapoi in coltul strazii unde pentru prima oara ti'am vazut chipul atat de angelic.Ma voi aseza repetabil pe acelasi gard asteptand ...numai conteaza nu are sens .Trezeste'te cand iti va fi dor de mine.Poate vei stii cand vei ajunge aici cat de mult pot insemna niste nimicuri insa voi fi persoana care va fi muta.
Tradu'mi viata .Inscriptioneaz'o pe scoarta unui copac .Firea mea tacuta si gandul meu nebun mor precum soaptele triste pe buze ce nu le simt.Si nu voi veni la usa ci iti voi bate in geam precum picaturile de ploaie ce se scurg siroaie peste geamul aburit.Ma pot simti acolo.Si pot face asta atat de usor.Final!In mod stupid privirile si trupul meu mut spun tot ce ar trebui ca tu sa stii!
   M'as ridica spre cer sa ma pot prezenta ca fiind ceea ce sunt,dar ce pacat...creez dependenta instant.Atatea noptii de foc ,m'ai trag un fum si intalnesc senzatii de moment.Asta este piesa mea iar asta ritmul tau.Danseaza si viseaza asa cum o faceam odata.Am nevoie sa ma pierd in pielea ta si sa descopar ca aceasta magie nu o inteleg.Lasa'ma sa ma simt mai presus de toate.Si'mi curg picaturi in palma,franturi de camasi rupte din mine .Desfac din infinitate sculptand din ceara doua trupuri lasandu'se purtate de val.Flacara din ploapele mele se stinge deodata si obsedata acum de liniste ma recuperez din umbre goale.
    Nu ti-am gasit chemarea sumbra ce mereu se aseza pe o geana de a mea.Cearceafurile de noapte nu au fost transformate inca o data in foii mototolite dintr-o agenta uitata prin geanta.Imi esti iluzia ce se stramba in oglinda mea ,esti becul ce se aprinde tremurator in obrajii mei fragili.Ma las purtata de bluze goale si notele ce  ma las sa strabat pasi marunti printr-un singur cuvant:love!Sunt inumana la singura floare prinsa in buclele mele satene.
   E ultima picatura din toate...Si muta ti-as putea aduna visele ?Ti'ar creste aripi printre ele?

duminică, 2 octombrie 2011

Piece by piece

      Vrei o bucata din mine?Acum esti sigur?De ce ti-ar pasa tie atunci cand voi pasi pe scena si ea se va prabusii,de ce ti-ar pasa tie ca pun cap la cap piesa cu piesa din puzzle'ul asta in care tu domini si conduci?De ce ai pierde atata timp pentru aceasta dragoste automata?
Cu tine prin preajma chiar nu ma pot controla.Spargi atatea ritualuri bucata cu bucata si atat de puternic ma lasi fara scapare.Ma simt a mia oara confuza si tremur cu fiecare miscare in zadar.Inceteaza din a'mi smulge camasa indiferentei ,pentru ca nasturii se pierd si devin tot mai vizibila.Priveste-ma ca pe o reflectie in oglinda si sfasie'ma.Alina-mi durerea apoi dispari.Atatea intrebari existente si atatea decizii inaintate.Numai rezist!Intelegi?Ce traiesc?Asta este limita mea?Asta am iubit eu 2 ani?Persoana asta am cunoscut'o eu sau cea in care te-ai transformat acum?Pot sa suport un pic mai mult durerea doar ca ea sa se termine.Sunt doar o fiinta umana ,o eroare cu defecte.Recunosc ca sunt pierduta de realitatea si  cateodata  ma amuz cat de oarba pot fi.Cand esti in fata luminii sunt in regula,dar disparii de nenumarate ori fara a da vreo explicatie.Lucrurile nu ar trebui sa stea asa.Nu ar trebui sa imi indrept iar privirea spre tine si sa ma las furata de sentimente.Ia totul pentru ca nu am nevoie!
   Ia totul si nu voi plange.Rupe'ma in bucatii de dor ,stinge'mi amintirea in cenusi de scrum.Lasa'ma sa alerg ultimii pasi de fericire si sa sterg ultimele urme.Lipseste inca o bucata si inca o bucata.Cu ce rost?Fiecare lacrima,fiecare piatra si fiecare cuvant par absurde. Si nu vreau sa ma sparg in mii de bucati.Vreau doar sa plang.Nu vreau sa vorbesc despre asta cu tine...inca iubesc!Sa trec prin caderi?Sa trec prin toate?
   Ce mai astepti?Smulge cu dintii tai bucata cu bucata din trup si suflet!Da'i drumul!

sâmbătă, 1 octombrie 2011

Tell Him

   Spune'i!Spune-i ca-l iubesti si ca ii vei fi mereu aproape!Spune-i ca el este acel baiat despre care tu ii povesteai entuziasmata.Spune-i ca iti este dor de toate momentele voastre!
Daruieste'i iubire si in acelasi timp iertare.Nu te mai ascunde in spatele acestor zambete in urma carora fugi de tot sperand sa fugi de intrebariile lui.Te vad plangand ,dar nu stii de ce plangi.Mintea ta se intoarce in timp ,te simte,dar minte.Te ridici din pat si stingi lumina si te afunzi in minute de melancolie.
Recunoaste ca te-ai panicat atunci cand ti-ai urmat propii pasi in pustiul cenusiu.Stiu ca in adancul sufletului tau crud pasiunea ta continua sa tina flacara iubirii tale aprinsa.Stiu ca la sfarsitul drumului ii vei spune ca nu l-ai putut uita dupa atata vreme.Vei vedea cum totul incetul cu incetul va muri odata cu prima dragoste pierduta.Lasa pixul aruncat pe foaie si rataceste ca o nebuna printre glasuri ce isi pierd timbrul.Gandeste-te ca amintirile vechi fac parte din sfarsitul unei melodii .Ca si ziua de azi va trece asa cum a trecut intotdeauna,ca toate au ramas in amundoi.Lasa lacrima ce acum curge in patul in care pentru prima oara ai iubit.Lasa lacrima aia acolo pentru secundele in care nu ti-a pasat.Priveste steaua ce se afla chiar in fata ta si gandeste-te ca si el priveste spre aceeasi stea.
Ti-am spus ca iti este frica ,dar nu ai recunoscut!O sa te ratacesti si te vei indrepta catre o usa incuiata.Pe zi ce trece mergand cazi si mai adanc si mai profund te pierzi.Inchide ochii,taci ,asculta si hai sa fim copii iar si iar.Spune'i si vei adormi alaturi de el soptindu-ti la ureche.
   Spune'i ce simti cu adevarat! 

vineri, 30 septembrie 2011

Pure Morning

    Ma trezesti ranjuind pe sub mustatile tale arse si atat de lungi incat ma gadila la ureche.Inchid ochii si ma ascund printre atatea tentatii pentru ca imi doresc ca dimineata asta sa para vesnica.Sa lenevesc in patul asta ravasit alaturi de acest ,,Geniu'' in calduri.Ii simt mana pe spatele meu rosu inflacarat de atata soare.Ii simt mana ce trece prin parul meu incurcat si lung.Il simt cand se ridica din pat si trage draperiile astfel lumina invadandu-ne intimitatea.Miroase a fum de tigare ,iar el imi clipeste printre aceleasi gene lungi.Ma trage din pat si ma inrosesc la fata .Il vad atat de vioi incat fiecare pas al lui se pierde prin locuri...Cu parul rebel paseste cuminte spre fundalul ce miroase macabru.Imi inchide ochii si ma cuprinde de mijlocul meu subtire.Cand tot ce ma inconjoara este un trup ce arde mi se pare ca urmele de fiori se izbesc de geamul ferestrei.Si visam cum tot ce ne sustine este un stalp la care o luminita dabea palpaie.In visul nostru iubirea poate fi oricine:o petala de trandafir,o atingere si chiar o lume intreaga.
   In dimineata ai privit pentru prima oara cu adevarat in ochii mei.In dimineata asta nu am fost falsa si am gustat din dragostea ta sub atatea atingeri.Tu stii ca ma simti mai aproape,suntem noi doi fara sa stam pe ganduri daca astea se vor termina.Felul in care ma privesti ma face sa imi dau seama ca te-am surprins in momentele in care iti este teama ca te-as putea intreba ce simti pentru mine.Nu te feri!Nu ai de ce!Nu voi fi eu cea care va strica momentele astea rupte dintr-o dimineata atat de pura.Imi place cum fara sa vrei te ascunzi dupa mine de soarele ce te invarte printre atatea ganduri.Sunt aici!Alaturi de copilul ce ma cuprinde in brate atunci cand totul se imparte.Sunt momente ca astea cand imi atingi usor talpa piciorului alintandu-ma si trezindu-ma brusc cu mii de sarutari pe frunte.De data asta nu vreau decat sa imi pun pilota in cap ,iar chipul tau sa dispara.Peste toate astea te-as vrea din ce in ce mai aproape.Si esti aproape zmucind pilota de pe trupul meu firav si admirandu-mi fiecare particica din mine ,prin felul tau de a-mi calca din nou aripile in picioare.
      Nu iti este frica ca vocea mea iti va tipa in capul tau maine?Nu iti este frica ca ti-as putea fura fanteziile si le voi inscriptiona in diminetiile pure? Nu iti este frica?

miercuri, 28 septembrie 2011

Connection

      Trezeste-te!Tu chiar nu realizezi?Cauti paradisul printre nori de fum si buzele tale arse se topesc pana cand te pierzi printre pastile si ganduri sinucigase.Inceteaza!Pe bune,inceteaza!In ritmul asta te vei transforma in scrumul pe care eu il voi arunca intr-o mare involburata.Luptate cu mine ,dar spune-mi ca sti sa inotii printre atata fum si persoane fara oxigen.Lasa-te prins din urma de mine si te voi prinde de mana.Ne vom conecta la soarele ce in curand va apune.Ne vom baga castiile in urechi si ne vom pierde printre stropii de ploaie.Conecteaza-te la fiecare pata de culoare din obrajii mei.Spune-mi ...chiar o vei face?Ce vei simti atunci cand conexiunea nu iti va fi permisa?Vei renunta?Sau vei tipa tare pana cand eu voi ramane singura pe trotuar si tu te vei teleporta printre norii de catifea?
   Roaga'ma sa te fac sa tremuri doar in momentul in care ma vei mirosii.Te astept sa te scuzi pentru neputinta ta de a stinge lumina oribitoare .Te joci cu mine ,nu vrei sa te oprestii si te caut...Oare iti mai amintesti cum ma conectam in fiecare zi de acelasi chip placut?!Plangi...Nu privi in ochii mei inlacrimati si rosii.Nu goni linistea peste care s-au asezat atatea dorinte.Nu iubi fiinta ce iti vrea binele.Nu mintii ,candva te vei conecta!Nu veni langa mine sub aceeasi umbrela.Nu spune ,,Nu pot''.In timp ce te zbati energia mea devine o stafie vesnica.
Si tu vorbesti ...iar eu timida imi inghit limba.Ranesti si ma ascund printre pietricelele de pe asfaltul incins.Te opresti ,iar eu ma multumesc prinvind in gol. 
   Cu un simplu zambet sunt conectata la cuvinte adormite si pas cu pas un vis devine adevarat.Dar nu ai fost tu...A fost doar gandul tau ce s-a conectat de o reflectie de a mea sumbra.O reflectie ce va pune stapanire asupra umbrei si diminetii tale.
   Conecteaza-te la clipitul unei ploape! 

marți, 27 septembrie 2011

In The Cold Night

    In noaptea rece! Sub o cripta neagra intr-un cimitir parea ca un inger trece printr-un infern. Ii aud urletul in noapte si inghet de teama.M- ar putea mirosi si eu as deveni hrana lui.Ii este atat de greu incat se lasa in voia sortii.Se lasa sculptat si se aseaza pe o piatra.Mii de creaturi ciudate zbora deasupra lui si ii smulg bucatii din trupul lui rece.Inhaleaza spaima si scripiriile din ochi il seaca.Ii se crapa buzele si orazul ii ingheata.Se ridica de pe pamant si inima ii zvacneste puternic.Isi ridica privirea si ma priveste fara ca macar sa spuna un cuvant.Imi zambeste si se apropie de fereastra la care stau neclintita.Imi este teama sa respir ,insa ma hipnotizeaza ,ma strange puternic cu bratele lui reci...si ma saruta suav.Inca simt cum ghearele lui fioroase imi patrunde carnea si cum ma musca de buzele mele rosii neexperimentat.Ma priveste atat de aproape incat vad cum ochii lui isi schimba culoare si ii ies din orbite.Coada lui lunga se incolaceste usor in jurul gatului meu si ma aseaza pe pieptul lui.Pe gatul meu gol simt un lung sarut de gheata apoi un junghi puternic il lasa fara viata.Curg picaturi de sange  pe rochita mea alba si ma albesc la fata.Se pravaleste la pamant si revine din nou .Ne cuprinde un mister total , se arunca intre doua usi de piatra si ramane acolo pe veci stiind ca o fiinta ca mine a lasat bestia din el sa se simta umana pentru cateva clipe.
   In noaptea rece...

luni, 26 septembrie 2011

Bittersweet

     Am plecat!Privesc prin parbriz si pielea imi arde de fiecare data cand lumina ma atinge delicat.M-as ascunde in intuneric la nesfarsit doar ca mintea sa nu imi fie cutreierata de ganduri .Sunt atat de plictisita incat nici nu imi dau seama ca as fi putut muri in acele momente.Privesc nepasatoare cum o pasare se izbeste de parbrizul masinii,cum totul se ineaca in intuneric si ceata, cum mii de picaturi de ploaie imi distrug sufletul si il opreste la mijlocul drumului,cum un inger cade si o melodie ce lasa o pata amaruie asupra trupului meu...vad o lume diferita atunci cand voi reveni acasa.Tot ce pot indura sunt luminitele ce se zaresc prin geamul fumuriu printre scoarte copaciilor dintr-o padure.Ma zdruncina urletul tacut al neputintei...salveaza-ma,daruieste-mi o aripa de inger si elibereaza-ma.Tremur...
    Intelegi tu ce inseamna sa nu mai poti fi ceea ce ai fost ? Atatea ganduri ce ma omoara pur si simplu fara macar sa lupt.Constat ca odata iesita de pe acest drum vor fi tensiuni diferite.Ma doare atat de tare sa stiu ca sunt vie.E prea tarziu si trec pe langa lucrurile importante in fuga lasand in urma haos. Sunt muta! Atat de muta incat ecoul bataiilor inimii mele imi sparg timpanele.Nu suport gandul ca pentru un moment sunt la pamant.Dar ce imi pasa mie?De ce mi-ar pasa mie ca soarele a apus pentru a mia oara? Incetul cu incetul devin transparenta.De atatea ori imi citesti gandurile si reusesti cu usurinta sa patrunzi in spatele ochiilor mei caprui.Atat de usor imi iei capul in mainiile tale ,ma saruti pe frunte si in urmatoarea clipa stii tot.Stii ca este a mia ora cand strabat straziile astea pusti,dar nu ma intorc pentru ca nu am tupeu sa te privesc in fata si sa imi ascund emotiile.Stii absolut tot insa taci si ti doar pentru tine de teama ca ma voi speria si voi fugi.Dar am facut'o deja,dar ma voi intoarce!Promit!
   Fuck the distance!Am devenit propria mea doza de cafea amaruie!Dar in cateva minute voi fi acasa si voi uita de tot ce a insemnat doua zile inapoi in trecut!

joi, 22 septembrie 2011

Game

     Dac-ai sti ce simt acum probabil ai intelege.Crede-ma ,vreau sa ma invart in aer la infinit,doar sa nu ametesc din nou.Cum te totul poate fi asa de frumos?Cum de norii pufosi imi fac din nou cu ochiul?Cum de fiecare floare ce se afla in jurul meu imi smulge din palme spini dupa spini?!Nu,nu.nu...toate astea nu ma pot inmuia.Eu nu pot deveni iar ,,sentimentalista''.Si oare de ce inca ma aflu aici?De ce petalele unui trandafir imi ating delicat obrazul ,de ce parul imi fuge in toate directiile desi vantul este calm...De ce oare universul meu depinde doar de un simplu gand? 
    Simt cum ceva imi rupe rochia de pe mine,cum pieptul mi se despica in doua,iar fiecare muschi explodeaza.Prind printre degetele mele firave un zambet si il gust cu pofta.Privesc in sus si o frunza calatoare suflata de vant se lasa zdrobita in poala mea.Vorbesc liber si pentru cateva clipe nimeni si nimic nu ma contrazic.Imi ingheata sangele doar cand inchid ochii si locul unde stau eu se surpa brusc.Deschid ochii si ma mentin pe linie dreapta.Ma ridic si fug printre orizonturi si sanse noi.Ma bucur de fiecare atingere pe care firicele de iarba isi permit sa o faca.Ma simt renascuta si ma bucur ca si cum asta este usita mea spre a o lua de la capat.Ating fericirea precum razele soarelui imi ating trupul dezgolit.Ma opresc in mijloc si  ma autoranesc.Imi sorb si ultima picatura de sange cu gura mea plina de venin.Scuip  si tot sangele se imprastie.Creez confuzii si sunt singura fata pierduta printre iluzii.Prea tanara,prea dura si prea blanda ma arunc intr-o mare de lumini vii.Smulg petalele unei florii gasind raspunsurii.
   Pacat ca toate astea au facut parte dintr-un joc.Un joc in care undeva departe nimic nu ma va lovi.Un joc in care esentialul era ca un copil rebel sa se bucure de ultimele lui ore de libertate inainte ca totul sa revina la normal.Un joc in care ochii mei cheama halucinante creaturi...E singurul joc in care iubirea din inima mea nu a fost dependenta de o persoana anume sau de alte prostii.
   Sunt singura care poate intr-o zi va face din acest joc un suflet real ce da fiori! 
     

miercuri, 21 septembrie 2011

Take my breath


   Strainule,nu imi pasa!Nu imi pasa ca te cunosc de 3 zile.Nu imi pasa ca ai putea profita de naivitatea mea.Nu imi pasa ca nu te cunosc indeajuns.Ma predau!M-am saturat sa ma gandesc de doua ori inainte de a face ceva ce vreau de mult.Acolo nu pot simti ce tu fara sa vrei ma faci sa simt.Nu este scapare...Ma predau!
   Ia-mi respiratia si nu ma parasi...Stai langa capul meu si stinge focul care imi naruie sansele la viata.Doar stai intr-un colt si priveste-ma...pentru ca imi place modul in care doare...in care eu pot respira prin tine.E ca si cum as zbura.Atata timp cat ce este rau pare sa fie bine.Resuciteaza-ma si esti la fel ca mine.Poti simti cum este prima noapte in care respir cu adevarat,cum o simpla mangaiere te poate face sa te simti atat de special.Ia-ma in brate si treci peste limite.Du-ma in mijlocul marii si da-mi drumul.Vreau sa ma las purtata de linistea noptii.Vreau sa ma scufund si sa privesc incetosat din adancuri luna palida.Prinde-ma de mana si du-ma cat mai jos...Vreau sa inchid ochii iar toate sa dispara.Vreau ca tu sa te ridici usor...Pentru cateva clipe vreau ca apa involburata sa imi stearga memoria.Dupa atatea vreau sa fiu purtata de valuri catre stanci...Vreau sa ma izbesc si sa raman blocata intre ele.Vreau sa imi iei respiratia si sa fac parte dintr-un cadru imperfect.Si voi astepta zacand pana la ultima suflare.Ma vei gasi si vei striga din tot sufletul tau.Ma voi ridica cand iti voi auzi vocea.Ma vei privi in ochii si imi vei spune ca esti cel pe care l-am visat.Voi simtii cum norii cenusii imi va reda energia pierduta dupa atatea lupte crunte.Voi sterge orice urma de moarte si vom scrie o poveste fara nume si autor.
  Te voi simti printre parful de stele vii!Ia-mi respiratia si lasa-ma fara trecut ,strainule!

luni, 19 septembrie 2011

Fragile...

     Atat de fragila incat am crezut  pentru o secunda  cum chipul mi se va crapa si se va sparge in mii de bucatii de carne vie.Si m-a durut cat de dulce ai spus acele cuvinte...cum te-am felicitat desi inca nu constientizam ce ai spus de fapt.Doare al dracului de tare sa stiu ca acum nu mai inventez nimic.Ca pur si simplu asta nu este un sentiment inventat de mine doar pentru a crea farmec.Simplu:Fragila!
   Lamaitza...Multumesc din suflet!:)Mi-ai fost alaturi mereu...Esti o prietena adevarata in ciuda faptului ca ne despart atatia kilometrii distanta.Ai fost aici cand aveam nevoie de un sprijin...ai fost aici cand mi-a curs lacrimile una cate una...M-ai invatat sa zambesc...M-ai invatat ca toate astea sunt normale...ca fac parte din viata!Te ador visatoare'o!!!
   Mihaela...Te-am subestimat!Si imi cer mii de scuze pentru tot.Pentru toate certurile pe care le-am avut cu tine din cauza unor lucruri banale.Te-ai speriat atat de tare incat ai fost singura care mi-a spus un banc atunci cand plangeam.M-ai facut sa rad de aberatiile tale pe care eu le ador.Un simplu mesaj de la tine si m-am trezit la realitate.Asta este!Ai dreptate!Te iubesc !
   George...Ma cunostii de 3 zile si ai fost singurul care m-a stresat cu telefoanele ca nu cumva sa fac vreo nebunie!Ma intristez sa stiu ca si tu suferi cu mine...Sufar cand vad ca ti-am sters zambetul de pe buze...,,Va veni si vremea in care il vei uita si vei iubi din nou...Vei fi fericita!Dar te rog linisteste-te!Iti faci rau singura!Nu mai plange!Sunt alaturi de tine!''.Ai reusit sa ma emotionezi.Esti un necunoscut fata de mine...stii atat de putine dar ai facut ceva ce ceilalti asa zisi prieteni ai mei nu au facut'o!Te tin aproape!
    Petale de trandafir...Draga mea,mi-ai oferit sprijinul tau si asta conteaza cel mai mult.Pun pariu ca prietenii tai sunt norocosi sa te aibe prin preajma lor.Multumesc ca imi esti aproape!Si ca ma sustii si o vei face in continuare!Sunt fericita ca te-am cunoscut ...:)Tu ai fost cea care imi citeai gandurile si presimteai cand ma simteam rau.Nu este prima oara cand imi esti alaturi...!Ma intelegi pentru ca stii cum este sa suferi! 
    

    Sunteti ai mei>:D<Va multumesc !
Cat despre tine...Mister...felicitari inca o data!Sper ca ea sa te poata face fericit...Ramai cu bine!Si nu uita...te poti baza pe mine pentru orice la orice ora!
Psss:Va multumesc si voua cei ce imi urmariti blogul:)M-ati ajutat mult cu faptul ca ma vizualizatii si imi lasati sfaturi pe blog>:D< 

Persoane interesate