Scrisoare

Draga tu,

     Stii ? Am observat ca toata lumea ma intreaba destul de mult de tine si ei cred ca  poate ma voi gandi mai bine in speranta ca ne vom impaca.Ei bine,ce stiu ei ? Ei niciodata nu au stiut nimic.De cand le pasa lor de relatia noastra ? De tine ? De mine ? De ceea ce a fost candva?

    De ce sunt o povara si atat ? De ce nu pot sa fac lucrurile bune ? De ce intotdeauna m-am lasat condusa ?Nici macar nu mai pot plange.Oricat m-as forta sa fac asta ,lacrimile mi se opresc in coltul ochiului nevrand sa se lase prelinse pe obrazul meu.De cand ne-am despartit nu mi-am pierdut noptiile gandindu-ma la tine ca in alte dati.Nici macar vocea ta nu ma mai face sa devin agitata..De ce te mai chinui cu mine dupa atatea ?

   Si asa dai dovada de mai multa bunatatea decat mine..Deci te rog,daca eu nu pot fi tare,fa-o tu in locul meu..pentru ca eu am luptat prea mult pentru noi singura,atunci cand trebuia ca tu sa-mi fi alaturi.Am purtat nenumarate lupte in speranta ca eforturile mele vor fi apreciate.Si inca imi pasa..cel putin cred.Mi-ar fi placut ca toate visele noastre sa se fi indeplinit.Mi-ar fi placut ca relatia noastra sa tina mai mult decat un an de zile..Stiu ca si eu la randul meu am gresit..Stiu ca e nesabuit sa iti cer asta dupa tot ,dar simt ca am nevoie.Nu renunta ,distrugandu-te pe tine doar pentru ca eu sunt confuza.Nu incerca sa iti distrugi viata inecandu-te in alcool din cauza absentei mele..Te rog,nu renunta.

   Sunt nerabdatoare sa imi gasesc locul.Inca il caut ce-i drept .Sincer,ai dreptate.Nu poti sa ma ajuti daca eu nu incerc.Voi incerca,insa singura.De fapt asa am fost intotdeauna: fara tine .Voi reusi.Adica noi.Tu vei trece peste despartirea noastra si eu...eu...nu stiu !

   Stii ce ma doare mai tare ? Ca ti-ai dat seama cat ma iubesti,abea atunci cand m-ai pierdut !

Cu drag,

Cea pe care ai iubit-o prea tarziu.

Prima incercare

  M-am lungit pe spate si am inceput sa ma gandesc la tine..La un moment dat am avut impresia ca dorm.Nu dormeam,insa tu dormeai.Am inceput sa-ti caut printre ganduri. Sa cotrobai prin toate sertarele tale cu suveniruri in speranta ca le voi gasi si pe cele de la mine langa celelalte.Ti-am mirosit toate amintirile ,una cate una,savurandu-le incet si imbratisandu-le .Ti-am citit toate jurnalele ,pagina cu pagina si la un moment dat am dat peste nenumarate insemnari..ele fiind tot ale mele.Niciodata nu am stiut ca le-ai pastrat.Am vizitat toate locurile tale preferate..Si dupa cateva momente in care mi-am lasat lacrimile libere m-am asezat jos ca sa fauresc un plan:sa iau ce mi-a fost de folos din aceasta minte si sa plec..

...

16 septembrie 2012

   Permite-mi sa plec,vroiam sa te anunt de mult timp ca ar fi momentul sa plec si sa ma retrag din viata ta cu speranta ca o voi face cu deminitate si cu zambetul pe buze,dar ei bine,nu a fost sa fie.De fiecare data mi-ai oprit cuvintele sarutandu-ma si de fiecare data cand te respingeam ma cuprindeai in bratele tale.Mi-am dat seama ca ai fost un bleg,insa cu ce ma ajuta pe mine toate astea ? De ce sa-ti mai dau o sansa cand ai avut si altele ,pe care le-ai risipit fara sa-ti pese.?Si imi pasa,inca imi pasa.Mi-a pasat in tot acest timp,dar au fost inselaciuni si minciuni,am mintit amundoi.Eu m-am mintit pe mine multa vreme.Au fost oameni pe care i-am mintit,dar am facut-o pentru noi. Dar,lasand toate astea la o parte daca voi ramane imi voi face rau singura sperand ca te voi avea din nou cum te-am avut la un moment dat.Si totusi ,mi-as dori sa pot da timpul inpoi si sa raman acolo,insa nu asa functioneaza lucrurile si nici macar scuzele tale nu ajuta. E ciudat ca inca mai tin minte toate promisiunile tale ..stii ? ma gandesc ca uneori imi spuneai toate alea ca sa scapi de gura mea..sau doar luai decizii cand erai fericit.Tin minte si fiecare fragment de cand ne-am cunoscut si sunt multe momente care imi aduc zambetul pe buze,dar imi amintesc si de atatea nopti in care lacrimile imi curgeau siroaie si nu ma puteam opri.Nu stiu daca este cea mai dreapta decizie aceasta,insa nu pot continua ceva in care mi-am pierdut siguranta,in care nu mai pot crede,in care nu ma regasesc..Imi pare rau de momente in care am dat cu piciorul persoanelor care mi-au deschis ochii si care mi-au promis ca voi fi bine.Am fost egosita.M-am gandit in primul rand la tine si apoi am luat decizia cea mai simpla : sa nu analizez asupra situatiei,sa fiu oarba si sa continui tot cu tine..de multe ori nici nu-i ascultam.Poate am cerut prea mult ..dar nu am cerut mai mult decat ofeream. Atunci cand iubesti nu trebuie sa astepti nimic in schimb.Nu am de gand sa postez intr-o victima...amundoi suntem de vina ,dar nu vreau sa retraiesc tot ce am experimentat si tot ce a durut sau m-a facut fericita .Asta nu inseamna ca ma voi preface ca si cum nu a existat.
   Inceteaza sa mai speri..Inceteaza sa mai iei decizii in locul meu.Nu conteaza numai ce iti doresti tu,este vorba si de mine.Si oricat de mult ai face presiuni ,nimic nu va mai fi ca inainte. Imi pare rau ca tocmai pe tine te voi dezamagi.Si imi pare rau ca de acum incolo s-au dus cu toate momentele noastre ,cu saruturile dragalase pe frunte,cu imbratisarile tale de urs si cu tot ce tine de mine.Insa,mi-ar fi placut ca tu sa-ti dai seama mai devreme ca intr-adevar contez.De ce nu mi-ai spus-o pana acum ? De ce in momentul cand ai constientizat ca m-ai aruncat in bratele altcuiva,te-ai hotarat sa faci asta ?Nu cred ca a fost vorba de incredere sau de teama. Nu ti-a fost niciodata teama sa ma lasi sa astept ca fraiera,asa-i ?Imi doresc cu adevarat sa fiu fericita,insa nu pot face asta atata timp cat tu nu ma intelegi..
  Te-am iubit ..atat de mult...si am asteptat ..dar doare..si eu..eu...am obosit !Asa ca am plecat.Daca ne mai intalnim vreodata in mainiera in care ne intalneam de obicei promit sa-ti ofer un zambet rece,dar daca vei sti sa te uiti in ochii mei s-ar putea sa vezi aceasi caldura ca la inceput.

Nimeni nu stie nimic

   Mi-am petrecut majoritatea noptiilor citind despre iubire,subliniind fragmente siropoase si indragind personaje din basme,am adormit mereu auzind melodii despre iubire nedezlipindu-ma nici macar o secunda ,am privit sute si mii de poze luandu-le in mana si intorcandu-le pe toate partile ,am stat inchisa in casa zile intregi uitandu-ma la filme despre iubire ,despre acel sentiment care iti ofera linistea sufletului ,care te face sa te simti implinit ,am scris minute in sir intr-un carnetel despre iubire,am asternut-o pe nenumarate randuri cu scrisul cate-un purice,mi-am petrecut dupa-amiezi la rand intreband fiecare persoana in parte ce este iubirea,insa de fiecare data cand spuneam ce am de spus acestia se fastaceau ,nimeni nedandu-mi un raspuns concret ,erau doar aberatii.Multora dintre ei le era teama..altii vorbeau ca si cum ar fi o parte din rai ,iar altii erau de parere ca pot trai si fara.Si efortul a fost in zadar .Degeaba am cautat,am intrebat si am pierdut nopti,tot nu am gasit raspunsul! Oare de aceea iubirea nu are antidot ?Pentru ca nu stim intr-adevar ce inseamna ?Pana la urma nu poti invata ceva despre care nimeni nu stie nimic..

"Ne vedem maine"

Tu : De ce te-ai intristat ?
Eu :Nu am nimic.Lasa-ma !

Din perspectiva lui..

   Vreau sa stii ca nu te cred.E aiurea ca desi ti-am demonstrat de atatea ori ca pot mai mult ,tu niciodata nu ai incetat din a ma privi ca pe un copil..si sunt ! Nu neg,insa cand vine vorba de tine oricat de neindemanatic as parea,si oricat de indragosit-fraier-capatanos-si-nesuferit sunt ,nu am incetat niciodata sa-mi aduc aminte de datile in care aripile tale fragile,indoite,erau obosite ..Nu trebuie sa te fortezi sa zambesti pentru nimeni,e in regula sa zambesti..pentru tine insuti.Si totusi , de fiecare data incerci sa pari cat mai calma,incerci sa-ti stapanesti impulsurile ,insa niciodata nu te gandesti la tine.De ce nu o faci ? De ce alegi sa-i pui pe ceilalti pe primul plan inaintea ta ? Nu spun ca este ceva gresit in a-ti pasa de ceilalti,dar asta nu inseamna ca tu te poti neglija pe tine.Intotdeauna ma intreb cat de mult poate durea totul blocandu-te inauntrul tau.
E ciudat cum uneori,noi oamenii ,nu apreciem niciodata la timp ceea ce se afla in fata privirii noastre,ca in cele din urma sa ne dam seama ca am fost niste prosti..Da..si eu sunt un prost ! Si tu esti o mica fraiera pentru ca mi-ai ascuns totul..Nu te invinovatesc.Niciodata nu am facut-o.Dar,uneori toate astea ma pun pe ganduri.Tu ma pui pe ganduri.Am fost prea orb ca sa pot vedea ca atunci cand nu-mi vorbesti,ochii tai vorbesc de la sine...Nu ! Ei nu pot ascunde ceea ce vrei sa spui.
   Vreau sa stii ca nu te-am inlocuit niciodata cu Ea sau cu Alta..Am avut momente in care mi-am dorit sa te fac geloasa,insa nu cred ca mi-a reusit cu adevarat.Imediat dupa ce vedeai ca ma afirm cu 'noua cucerire' taceai..te afundai in tacere.Aveai atatea sa-mi reprosezi ,dar nu ai indraznit . Probabil primele zile ti le-ai petrecut plangand si amintindu-ti de noi..apoi ai asteptat sa te sun si sa iti spun cat esti de nesuferita..dar,nu am facut-o...nici dupa toate astea nu mi-ai reprosat nimic..nu ai schitat nici cea mai mica urma de regret sau disperare.Presupun ca asta inseamna cu adevarat o persoana puternica,desi tu nu te consideri una.
   Chiar daca nu vrei sa-mi vorbesti despre ziua de ieri,inca voi fi acolo sa te intalnesc maine.

Draga blogule,

  Draga blogule,

Pe zi ce trece sunt tot mai confuza si speriata.Ar trebui sa ma ierti ca incep iar cu starile mele depresive.De fapt,sincera sa fiu,intotdeauna asa am fost.Intotdeauna randurile pe care le scriam erau din ce in ce mai triste.In mare parte este vorba de el..dupa cum stii deja. Pe de alta parte este vorba de mine .Stiu ca uneori sunt insuportabila si dau dovada de o incapatanare iesita din comun,dar nu am ce face.Am incercat sa caut raspunsuri,insa presupun ca intrebarile mele sunt prea complicate de cele mai multe ori ,si poate din cauza asta am asteptat in zadar.Sunteti singurii carora le pot spune toate astea.Da..voi ! Tu si nesuferita de Denii ..singura careia ii pot spune orice fara a ma judeca ..fara ca ea sa ma critice..Singurii care imi pastreaza majoritatea secretelor si toate gandurile mele intortocheate..

Acel el.Sa imi mai amintesc inca o data ? Nu as vrea nici macar sa-i pronut numele ..nu o fac din egoism sau din razbunare,doar ca ma chinuie..totul !Nici macar celalalt el nu ma poate ajuta in problema asta.Uneori tot ce trebuie sa fac este sa astept,insa si asta ma sperie..cu cat astept mai mult cu atat incepe sa nu-mi mai pese..Tot ce poate face el este sa-mi aminteasca ca la cei 17 ani ai mei inca scriu intr-un jurnal,eu mi-am pierdut increderea in oameni sa le spun tot ce am pe suflet..sau sa le spun despre TOT.Degeaba am prieteni,degeaba port mii de conversatii cu sute de persoane ,degeaba am o familie,impropriu spus pentru ca pentru mine familie inseamna doi parinti..nu unul singur..Ei nu ma cunosc cu adevarat si daca m-as exterioriza ,s-ar teme de mine ca intr-un final sa ma abandoneze.

Ah ! Iar am deviat de la subiect...Nu te enerva.Totul se leaga de lumea asta blestemata ,unde cutreier singura in cautarea mea ca o lupoaica infometata,insa ce rost are ?Nu are rost  sa iti povestesc inca o data o poveste pe care o stii deja.Ar fi o pierdere de vreme si ne-am enerva amundoi ,dragule..
Stiu,incetul cu incetul ma duc la fund ..La simpla adiere a vantului printre urechile mele simt ca incremenesc,la simplul zambet inocent aruncat de al lui simt ca totul se invarte in jurul meu si ca imi voi pierde mintile.Uneori este atat de indiferent..Cum am putut oare sa ma agat atat de mult de atentia lui ?De ce l-am lasat sa ma atinga ca apoi sa il simt peste tot ?De ce si el trebuie sa ma lase cuprinsa de teama ?Chiar si asa ..prezenta si atentia lui ma face uneori sa ma simt un nimeni...

Ai inteles ceva din tot ce ti-am spus ? Ca eu nu..am incercat..dar nu mai inteleg nimic..

Pss: Nu stiu ce m-as face fara tine nesuferita lumiii !

Doar imi amintesc..

   Mai tii minte acel copac inalt si batran ?Acolo ne ascundeam noi de razele jucause ale soarelui sau ne ascundeam de stropii reci ai ploii.Imi aduc aminte ca de fiecare data cand ne intalneam acolo alergam bucuroasa aruncandu-mi ghiozdanul langa trunchiul sau..

Iar acea groapa din asflat ,mi-a creat numai probleme.De fiecare data cand ma apropiam sa te strang in brate ma impiedicam..Stiu ca tu intotdeauna ma faceai neindemanatica,de fapt asta si eram : o indragostita neindemanatica.Eram ca un copil care face pentru prima oara primii pasi .Sau ,iti mai aduci aminte cand ma furisam noaptea si era aproape imposibil sa nu alunec cu piciorul in ea cand cu doar cateva ore inainte plouase..?

  Uite si banca pe care stateam si vorbeam ore in sir.Eram atat de fraiera. Intotdeauna ma asezam in fata ta si te priveam minute in sir,apoi faceam tot posibilul sa te necajesc ca tu sa te ridici si sa fugi dupa mine. Niciodata nu ma plictiseam sa fac asta..iar tu intotdeauna imi cadeai in capcana. Niciodata nu ma plictiseam sa ma asez cu capul pe pieptul tau si sa te las sa ma musti de ureche .Imi placea cand iti intindeai mana inaintea mea si ma trageai spre tine asezandu-ma deasupra ta..Tot de aici numaram stelele...iar eu mereu pierdeam sirul.Dar ce conta ? Mie imi placea sa privesc luna.

Iar aici ,eu am facut primul pas.M-am ridicat pe varfuri si te-am sarutat apoi am luat-o la fuga.Mi-a fost teama pentru un moment ,insa din departare ti-am vazut zambetul..apoi m-ai strigat spunandu-mi : "doar atat ?" .Mi-ar fi placut sa ma intorc sa te strang in brate ,insa m-am gandit ca s-au intamplat prea multe pentru o singura zi . Intr-un fel mi-a placut sa te fac sa astepti si mi-ar fi placut sa te sarut de mai devreme,desi mi-ai spus ca si tu vrei asta ,am amanat momentul.Ciudat este ca pana la urma eu te-am sarutat ..si apoi au urmat altele si altele..la fel de dulci ca primul.

?

Ce s-ar intampla,daca intr-o zi ,visele noastre nu o sa mai aiba nevoie de noi ?

ll .Nu te lasa convinsa de ceea ce vezi,ci de ceea ce simti..

   Draga Nesuferitule ,

27august

 In dimineata asta m-am trezit cautandu-mi cu disperare telefonul.Aveai copilarosul obicei de a ma suna in miezul noptii si sa-mi spui cat sunt de fraiera si nesuferita.Azi noapte am adormit mai devreme pentru ca asteptarea apelurilor tale ma faceau sa ma simt entuziasmata ..nu vroiam ca apoi sa constat ca apelurile tale au intarziat sa apara.Dar ,asa a fost .Nu m-ai sunat..Si este in regula.Inteleg daca ai fost ocupat sau daca acum exista o alta Ea mai importanta..Candva si eu am dat la o parte cateva persoane din viata ta .Dar,tu le-ai dat la o parte.Nu eu.Este a doua dimineata in care imi spun ca tu esti tot mai aproape de mine si ca in curand te vei intoarce.Am pastrat in telefon tot felul de replici pe care tu mi le spuneai.Acele replici carora astazi le duc dorul.Am lipit pe peretele de langa birou tot fel de biletele ,asa cum faceai tu..sunt scrise acolo expresii de ale tale,sau doar lucruri pe care sa nu le uit.Mai tii minte cand conversatiile noastre incepeau intotdeauna cu "esti praf baaa""fraiero""nesuferitule"?Imi e dor de ele.Imi este dor de prostutul care ma scotea din sarite si alaturi de care glumeam pana tarziu.De fapt,imi este dor de tine.Imi lipseste vocea ta imediat ce te trezeai dupa o noapte nedormita,imbratisarile tale,saruturile tale .Imi lipsesc si palmele tale pe care le primeam sau chiar si trasul de par..Imi lipsesti cu adevarat,M.!

  In afara faptului ca incerc sa ascund toate astea,totul este bine..Iti vine sa crezi ca astazi am gasit poza aia din care nu se intelgea absolut nimic ? In care tipai si te strambai pentru ca parul nu il aveai aranjat ? Ah,cat imi doream in clipele alea sa te strang in brate si sa-ti spun ca nu conteaza parul si nici cum esti imbracat..conta ca erai tu..Mi-am gasit bratara,cea identica cu a ta,apropo.Am privit-o ore in sir.Nu mi-am pus-o la mana.Am luat-o si am inchis-o cu cheita intr-o cutiuta de bijuterii.Te-am sunat din greseala (mai mult intentionat decat din greseala.)Stii,tu erai cel care intotdeauna imi spuneai sa ma duc la culcare.Noaptea trecuta nu am dormit. Intr-un fel am vrut sa iti fac in ciuda. Tu erai cel care erai rezistent si nu dormeai cu noptiile,chiar si asa inspre dimineata am adormit.
  Imi doresc cu disperare sa ploua..da,sa ploua cu stropi mari.,sa imi stearga rimelul si rujul de pe buze.Vreau sa alerg prin ploaie in speranta ca te voi prinde din urma si ca imi vei inapoia telefonul pe care il uitam intotdeauna ..de fapt ,tu uitai sa mi-l inapoiezi.Vezi,am reusit sa merg pe strada fara sa ma impiedic precum un copil care face pentru prima data primii pasi.Am pasit sigura pe mine si nu am alunecat. Nu sunt atat de neindemanatica precum spuneai tu.Oricum. Am gasit un mesaj vechi de la tine.Telefonul meu zacea sub pat sub un morman hartii.Aveam vreo 10 apeluri de la un numar necunoscut.Nu m-am obosit sa raspund,sigur cineva avea chef de glume pe seama mea ,iar eu..eu nu mai pot glumi in momentele astea..nu mai pot raspunde la glume.Revenind la mesaj : "uite cum face maaa ! nu m-am suparat.m-a deranjat ca a parut ca si cum nu ti-ar pasa..mie imi pasa sa stii..".Cat de aiurit si inocent pareai,nu crezi?

Pss:nu fi asa fraiera.Evident ca ne vedem.Chiar daca vei sta doar pret de cateva minute.Dar ,daca nu vrei nu vin :))))) :> Oricum voi veni.Fie ca vrei sa nu !"(mi-ai zis asta in ultima zi de scoala, ).