Am invatat ca acasa e in bratele lui, oriunde ar fi ele!

    Pentru ca mi-e cam dor de tine,suflete.Pentru ca a devenit o obisnuinta sa strabat drumurile nostre de prea multe ori intr-o singura noapte.Pentru ca privesc in fiecare statie cu ochii goi si dezorientati .Du-ma acasa,imi este frig si am obosit..

 Erai frumos si desi,parea ca nu ai habar de nimic,intotdeauna reuseai sa ma surprinzi.Erai vesel tot timpul si cred ca si asta mi-a placut la tine : felul prin care reuseai mereu sa treci peste toate.Aveam momente cand credeam ca nu te cunosc deloc,insa de fapt nimeni nu te stia mai bine ca mine !

   Erai al meu,dar am fost fraiera pentru ca ma temeam tot timpul.In cele din urma m-ai lasat singura.Unde e copilul ala blond cu ochii albastrii si imatur cu rasul zgomotos ? care radea de fiecare data de mine cand ma rataceam.Caruia nu i-a pasat niciodata de momentele in care incercam sa-l fac vinovat de ce se intampla si care imi pune piedica la tot pasul ?Unde e fetita aia micuta care isi inghitea cuvintele cand incerca sa-ti vorbeasca ?

  Amundoi ne-am schimbat. Timpul ne-a schimbat.Chiar si privindu-ma pe mine mi se pare ca nu sunt decat o umbra a celei cu care ai petrecut atata timp.Dar sclipirea ta din ochii aia pe care ii iubeam,care la inceput ii uram,dar ah,de cate ori ti-am zis ca eu ii iubesc ?Da,suflete.Te cert pentru ca m-ai lasat singura.Si scuza-ma pentru ca este vina mea .

Tu stiai de fiecare data cand eram trista,tu ma ascultai ,desi nu-mi dadeai niciun sfat ,uneori imi spuneai doar “nu stiu.”Tu radeai incet cand dramatizam prea mult.Chiar si asa nu ma judecai.Tie iti placea sa fi in centrul atentiei si tot tie iti placea sa ii cunosti pe toti.Nimeni nu te-a inteles,dar eu da.

Tu ma sunai sa-mi spui cat de “vai de capul meu”sunt.Tu mi-ai spus ca sunt timida si ca de fiecare data cand ma strangi in brate eu te tin de mana dreapta.Cred ca nici acum nu sti de ce faceam asta,dar ce conteaza ? Tu ai fost primul care m-a sarutat pe frunte si m-a facut sa iubesc stropii de ploaie.Tu oftai usor si dadeai ochii peste cap cand incercam sa te mint sau sa scap de intrebarile tale insistente.As fi putut sta in bratele tale o vesnicie,dar de fiecare data cand eram cu tine,timpul trecea mult prea repede.
Numai tu te trezeai in miezul noptii si ma sunai sa-mi spui cat de nesuferita sunt.Tu stiai sa iubesti oamenii,oricat de scarbosi ar fi ei.Tu credeai in ei pe cand eu ii dispretuiam.Tu stiai sa iubesti ,tu cu iubirea ta ciudata .Dar unde a disparut ?De ce iubesti o anumita persoana si apoi te stingi si tu ? Speram ca de data asta totul sa stea diferit.

Tu iubeai ploaia.Iti placea sa iesim afara si sa ne plimbam in ploaie.Iti placea sa fugi si sa te intorci plouat razand,chiar daca a doua zi raceai.Nu stiai multe despre tine si erai asa de naiv..cu toate astea esti puternic ..asa mic si fragil cum esti tu.

Unde esti tu,neatentule,cu amintirile unei dragoste nevinovate,mereu aceeasi ,mereu altfel?

Strada e goala fara tine acum,fraiere,si inca te astept sa te joci cu parul meu .Acum cand nu mai suntem,ne apreciem reciproc..Te-am strigat ,te strig mereu,si B.s-a dus si el.Unde sunteti ma?

Acum ,pe vremea asta te zaream din cand in cand in trecere.Dar acum,te-ai ascuns pe undeva..Te-am iubit mereu,micutule.Te-am iubit pe tine .

Am invatat ca acasa e in bratele tale, oriunde ar fi ele!

Sa-mi bag ceva in ele de dorinte !

   A trecut o noapte groaznica.Stiu ca asteptarea n-ar fi putut fi mai dulce de atat..si intr-un final m-ai bagat in seama,insa nu este de ajuns.Nu m-a facut sa ma simt mai bine..Nu stiu ce am visat,nu stiu daca m-am intors pe o parte si pe alta in pat de 30 de mii de ori,nu stiu daca am vorbit in somn ,dar stiu ca m-am trezit plangand .Nu,nu au fost aceleasi vise,au fost altele,insa au fost mai puternice decat cele obisnuite.Sunt fara chef ..sii..sunt cred ca obosita.Dar nu cumva ti-am mai spus asta ?Sunt coplesita de sentimente si mi-e foarte greu.Ma simt ca o optiune..Ma simt ca un nimic care este acolo cand tu ai nevoie de el.Ma simt ca o proasta pentru ca nu permit nimanui sa se apropie de mine.Si stii ce este si mai trist ? Ca tu pari bine,sau cel putin asta vrei sa-mi dai de inteles.Un "tepup" nu ajuta la absolut nimic.Nu-mi poate scoate sila din corp si nici nu ma poate pune pe picioare.Am asteptat mai bine de jumatate de an ca lucrurile sa se schimbe inainte sa o facem noi.Nu incerc sa dau vina pe tine .Dar,ar trebui sa ma sprijini pentru ca ti-am oferit tot.Ti-am oferit timpul meu,intelegerea mea,dorintele mele ...m-am oferit eu in totalitate..Am trecut prin multe,dar cred ca au meritat oricum,nu?
Ar trebui sa stii ca ai un zambet de strengar,care m-a facut sa-l iubesc .Doamnee,si sunt o asa bleaga..Ar trebui sa fiu suparata pe tine,ar trebui sa ma gandesc la tot ce a trebuit sa indur,ar trebui sa te ciupesc si sa-ti fac "gauri in burta"asa cum obisnuiesti tu sa spui,ar trebui sa nu-ti raspund la mesaje dupa ce apari din senin,ar trebui ca macar o clipa sa-mi vars furia pe tine.Nu ca ar fi prima oara cand as incerca sa ma razbun sau sa te pleznesc,dar nu o fac totusi..si urasc momentul acela cand toata furia mea se transforma brusc in lacrimi..Esti asa copil..Ma intreb daca ar trebui sa o las balta.Stiu ca tu nu ai facut-o,dar esti fraier.As scrie n-shpe mii de randuri despre tine. Dar,azi nu pot..Astept sa primesc nenorocitul asta de mesaj si sa-mi spui : "atata capu`ai >:d<"

Ce vreau de la Mos Craciun?Nimic,dorintele-s facute sa iti macine creierul si sa-ti f**a visele !

Sentimente ? Am și eu..

    Si te-ai gandit vreodata daca nu cumva puteai sa repari ce ai stricat in loc sa-l strici si mai tare ?Te-ai gandit vreodata ca voi ajunge intr-un moment in care ma voi plictisi sa-mi pese ?Da,adevarat,este greu sa incerci.Si te-ai gandit vreodata ca in loc sa arunci vina asupra singurei persoane care ar fi dat totul pentru tine ,ca intr-un fel sau altul poate tu ai fost de vina ?Si poate ca daca ma iubesti atat de mult ,m-ai putea asculta .Poate ca daca ai gandi putin inainte sa faci diverse afirmatii ,ne-am putea rezolva problemele.Si daca intr-adevar iubesti cu adevarat pe cineva,accepti ca totul are un sfarsit in cele din urma.Accepti si te resemnezi ca ea poate fi fericita si fara tine.Poate ca te inteleg .Iti este teama sa nu ma pierzi pentru a 4 a oara..si mie mi-a fost teama sa nu te pierd.M-am temut ca viata mea fara tine nu va fi aceeasi,mi-a fost teama ca nu va exista o persoana pentru care sa fiu importanta cu adevarat.Vad in fiecare zi ca nu mai sunt aceeasi eu pe care o stiam.Ma intreb : oare cum ma poti iubi asa ?De ce te incapatanezi sa continui cu mine ,desi sti ca eu imi iubesc prostutul cu ochii albastrii?Imi amintesc ca de multe ori iti vorbeam minute in sir despre el,iar apoi ma opream.Eram atat de entuziasmata cand vorbeam despre el,incat aproape ca uitam ca tu nu ai reusit sa treci peste relatia noastra.Si,imi pare rau .Imi pare rau ca te-am iubit un an de zile,si toate visele noastre au fost spulberate,datorita tie !Nu te-am considerat niciodata “un ambalaj”pe care l-am aruncat dupa ce “mi-am facut treaba”.Daca tu asta crezi ca ai insemnat pentru mine nu ai decat sa crezi in continuare asta.De ce m-as obosi sa-ti demonstrez ca sunt aceeasi pe care tu o iubesti acum?Si nu sunt.Nu sunt aceeasi .Devin tot mai falsa,mai ascunsa,mai ganditoare,mai orgolioasa si infricosata.

     Stiu ca te astepti ca in urma a nenumaratelor noastre despartiri din ultima luna te astepti sa fiu cu El.Ei bine,nu .Il iubesc,asa-I,insa nu am pretentii de la mine. Imi amintesc ca tot tu mi-ai spus ca atunci cand doua persoane se despart ,si  revin tot una la alta,este iubire.Crezi ? Crezi tu asta ? Pentru ca eu nu. Vrei sa stii ce cred eu? Cred ca am fost confuza ,si in felul asta te-am ranit tot impacandu-ma cu tine,dar mi-a fost mila de tine.Stiu ca suna al naibii de aiurea,dar mi-a fost mila.Mi-a fost mila ca te vei distruge din cauza mea .Si ghici ce ?Am ajuns la concluzia ca m-am distrus in timp ce vroiam sa te fac fericit si sa par fericita,pe mine..Mi-am ruinat toate sansele de a fi cu cel pe care il iubeam cu adevarat si care mi-a fost alaturi cand tu nu ai fost.Cred ca asta a fost si ceea ce m-a facut sa il iubesc.Tu ma raneai ,in timp ce el facea totul ca eu sa zambesc,si ii reusea.Dupa o singura imbratisare de a lui si un singur pupic pe frunte zambeam o saptamana.Ciudat ,nu?

  Sunt infricosata ca ma voi schimba intr-o ticaloasa.Sunt infricosata de gandul schimbarii.M-as fi asteptat sa ma doara mai tare toate situatiile astea,dar nu.Nu ma mai doare la fel de tare ca la inceput.Atunci eram doar proasta si naiva care nu te vedea decat pe tine,care credea ca o sa muti muntii din loc pentru ea,care credea ca cineva o accepta asa cum este. Ti-am spus ca imi este dor de zilele petrecute cu tine in care intram la tine in camera si tu dormeai ,apoi te sarutam si tu ma trageai peste tine? Ah,da.Ma simteam asa bine.Si sunt multe amintiri de genul acesta,dar oricat de mult mi-as dori sa ma pot reintoarce imi este imposibil.Inima mea te reneaga,o scarbesti.Poate ca capatana al meu nu este cea mai buna alegere,insa daca nu l-as iubi de ce inima mea se opreste in loc cand il vad ? De ce mainile incep sa-mi tremure cand citesc mesajele lui?Si vezi tu,sunt destul de matura sa te iert,insa nu suficient de proasta sa te pot crede din nou.Iarta-ma ! Ia-ti promisiunile si pleaca. 

Si nu am mai vorbit dupa aceea ..

    A trecut mult timp de cand l-am lasat sa plece,si nu i-am spus nimic.I-am dat drumul ca si cand ar fi fost un fluture prins intr-o colivie…pana la urma,tot ii dai drumul.Chiar daca nu am vrut sa-l pierd,l-am lasat liber.Nu poti tine o persoana cu forta langa tine,oricat de mult ti-ai dori ca ea sa faca parte din viata ta.A trebuit sa-mi ascund sentimentele zile la rand si sa ma prefac ca sunt al naibii de ok.Si de fapt am fost..insa doar o perioada.A trebuit sa inghit in sec de fiecare data cand imi aduceam aminte de el..de fiecare data cand imi aduceam aminte ca relatia noastra a avut atatea momente frumoase  si atatea tachinari..Am ascuns tot ce am simtit pentru el intr-o lada veche in inima mea.Daca l-as mai vede o singura data …m-as asigura ca el sa deschida acel cufar.

   A fost o perioada in care tot ce imi aminteam era el..baiatul vorbaret,care ma privea in ochi si se inrosea la fata din orice..Tot ce imi aminteam era ca a fost acolo cand nimeni altcineva nu a fost.Era tipul pe care l-am placut inca de la inceput ,care m-a putut asculta de fiecare data cand plangeam in hohote…Mi-a fost dor de el..Si acum imi este,dar nu am facut din asta o prioritate.Poate ca intr-adevar timpul vindeca toate ranile !

   E ciudat.M-ai ranit,m-ai facut sa ma simt neputincioasa,m-ai facut sa plang si totusi te-am iertat.Inca te privesc cu aceeasi seninatatea si sinceritatea,ba chiar mai mult..Inchid ochii si mi te imaginez zambind.Zambetul ala de fraier care mai bine de 2 luni a insemnat atat de mult pentru mine.Am trecut peste frica de faptul ca ai putea da de o alta persoana,care ar putea insemna totul pentru tine.Dar,sunt singura ca-mi va trece mie.Nu iti cer sa iesi din mintea mea.Nu vreau asta.Vreau sa ramai acolo.Maine,poimaine,peste zece ani.Vreau sa fi tot aici.La fel de incapatanat si energic cum ai fost mereu.Vreau sa iti arat ca eu  stiu sa-mi tin promisiunile..desi tu nu ai facut-o !

Suparacilaaaaaa

   Ma baiatule,sunt atatea intrebari care nu-mi dau pace..Pe langa dorul si tachinarile tale mai e si oboseala si durerea care ma apasa pe inima si cateodata imi stoarce toata buna dispozitie.Si cel mai important lucru..care nu-mi da pace in ultimul an e senzatia asta cunoscuta din stomac.Fluturii aia care imi taie pofta de mancare.Si astept sa dispara pentru ca o sa doara mai tare daca-I hranesc cu speranta decat daca ii las sa moara de foame.Esti insuportabil..uneori imi arunci niste expresii si cuvinte in fata ,si de cele mai multe ori nu stiu daca sa le iau in serios sau nu.Uneori,vorbeste gura fara tine si ce este cu adevarat “grav” este ca nu pot trece peste faptul ca esti motivul fericirii mele.Mi-e dor de ziua aia cand am mers langa lac si am vorbit fara sa ma mai opresc.Mi-e dor si de scara aia a acelui bloc.Da,o gramada de amintiri .O gramada de iubire.Drama.Sfaturi.Fericire!Ma cuprinde uneori un dor nebun de toate astea si imi amintesc atunci cat de scurte sunt momentele de fericire.

    Si in ciuda acestor lucruri ,nu pot indrazni sa ma supar  vreodata pe tine.Nu pot,pentru ca esti prostut si bleg.Stii ce ar vrea“Suparacilaaaaa ” a ta sa-ti faca atunci cand vorbesti mult si prost ?Ah !Te-as bate ! Te-as strage de gat si ti-as smulge fiecare fir de par blond de al tau.Ti-as scoate ochii aia albastrii cu furculita .Iti aduci aminte de sutienul ala al meu care are acel “buton” ,asa cum il numesti tu?De care te legi tu mereu?Ei bine,acel “buton”ti-l voi baga pe gat.Ti-as da si una intre picioare ca sa stii ca asa glumesc eu cu tine.Ti-as taia fiecare deget de la mana siiii te-as musca de limba !(poate asa vei sti sa deschizi gura cand este nevoie)..Aaaa,si ti-as face gauri in burta.Te-as ciupi tare ,tare pana cand te vei invineti.Te voi calca pe picior atunci cand ma voi ridica pe varfuri sa te sarut.N-ar fi rau sa-ti dai si urechiile,presupun ca nu ai deloc nevoie de ele,corect?

Cer asa mult ?

Mi-as dori sa te am alaturi pe vecie.Mi-as dori ca,in noptile reci,sa imi pot incolaci bratele in jurul tau ,si  sa ma saruti pe frunte.Mi-as dori doar sa ma privesti in ochi ca apoi sa-ti lasi privirea in jos si sa iti sprijini capul de pieptul meu.Si daca frigul de afara mi-ar taia respiratia ,mi-as dori sa fi tu cel care ma incalzeste .

Ti-as saruta fruntea,as cobora apoi spre obraji si in final te-as saruta ca o nebuna insetata de iubire.Nu as inceta sa te strang de mana si sa ma joc prin parul tau.Te-as gadila si apoi te-as lua iar in brate.Te-as privi ca o nebuna ,care starneste sentimente moarte,trezite insa,in adancul fiinte tale..

Si,chiar daca as sti ca nu esti al meu,nu mi-as pierde speranta.Scriindu-ti aceste randuri,ma gandesc ca iti vei aminti de “ochi mari a ta”,chiar si atunci cand altcineva imi va lua locul.

Si imi doresc...dar las`ca-mi trece !