Ramas bun Roscat ! ...

  

Durerea cea mai mare este durerea din suflet.Sa simti cum efectiv ti se rupe inima de durere,iar tu sa nu poti face nimic. Sa te tavalesti pe jos de durere,sa tipi din adancul sufletului,sa regreti,sa plangi si sa stii ca nimic nu va mai fi la fel.Si incerci sa te ridici,dar esti impins inapoi.Si te intristezi si iar plangi..pentru ca asa e viata.Pentru ca de obicei pierdem fix persoanele pe care le iubim cel mai mult si de care avem cea mai mare nevoie..Si este trist..pentru ca acele persoane nu se vor mai intoarce niciodata.Pentru ca nu le mai poti lua in brate si nu le mai poti saruta.Cred ca cel mai greu este atunci cand o mama isi ingroapa fiul..cand odata cu el ingroapa si sentimentele ei,sperantele si fericirea.Cand o vezi neputincioasa si daramata..cand vezi cum trage de un amarat de sicriu in speranta ca fiul ei se poate trezi in orice clipa gata sa-o ia in brate..Si greul vine d'abia atunci cand iti vezi fiul pus intr-o groapa acoperita cu pamant. Cand stii ca e capat de drum .
Si ma doare mai tare sa vad cum persoane dragi mie sufera.Urasc sa-mi vad prietena plangand si suspinand..Urasc sa-i vad mama,care m-a primit de atatea ori cu bratele deschise in casa ei ,comportandu-se ca o straina..sa o vad indurerata .Sa vad cum nu poate manca nimic.Cum fuge la capul fiului ei spunandu-i ca il iubeste si il vrea acolo ,langa ea..cum efectiv a murit o buna bucata din sufletul ei..Imi pare rau ca nu am fost mai puternica decat ele..ca am inceput sa plang in hohote ,in loc sa fiu macar eu aia "tare".Si te iau fiorii numai dupa ce vezi o fata micuta ce nu se misca de langa sicriul lui.Ce ii poarta camasa si il "cearta"pentru ca a lasat-o singura..ca trebuie sa-l vada pentru ultima oara si pentru ca toate planurile lor de casatorie s-au dus pe apa sambetei..Si te bufneste si mai tare plansul cand vezi cat de mult il iubeste si cat de tare este daramata. Cu siguranta nicio durere nu se compara cu asta..Sa iubesti,sa fi iubit,sa va desparta viata,sa il iubesti in continuare ,desi el numai este,dar sa stii ca el te iubeste de acolo din Ceruri.
Si vom mai plange..Voi mai plange eu pentru ca voi ramane vesnic impresionata;voi mai plange pentru ca durerea este si a mea;voi mai plange incercand sa ii fiu aproape prietenei mele,si familiei ei;voi mai plange pentru ca totul s-a intamplat mult prea repede..Va plange ea,pentru ca era unica lui sora si il iubea si il va iubi mereu;va plange pentru ca nu va mai avea cine sa o certe si sa o tachineze;va plange pentru ca nu va mai avea un frate mai mare .Vor plange parintii lui pentru ca un parinte ar face orice pentru copilul lui; vor plange pentru ca ii vor simti lipsa si pentru ca durerea va ramane mereu in suflet...Cu totii vor plange..cu totii isi vor aduce aminte de el,de ultimul sau drum,dar si de momentele in care el le era alaturi..
 Ar mai fi multe de spus...dar ultimul tau drum a fost sfasietor...Ai fost si vei fi in continuare iubit de toti cei apropiati tie..le vei ramane adanc tiparit in suflet si in amintire. Sper doar sa-ti fie mai bine acolo unde esti acum...poate asa nu mai suferi...

Roscatul : "Trenul a sosit, a tras la peron. Încotro doreşti să meargă? Spre care dintre visurile tale? Şi cine doreşti să fie pasageri?"

Imi pare nespus de rau..restul e tacere.Dumnezeu sa te odihneasca in pace , Roscatule !