Este haos.Peste tot.

 Ti-am spus de nenumarate ori sa faci curatenie. In suflet,printre ganduri,in camera. Este haos.Peste tot. Ti-ai lasat imprastiate hainele.Pe marginea patului. Pe birou . Pe jos.Ma tot impiedic de lenjeria ta intima plina de resemnare,de sictir,de vina .Lenjeri pline de amintiri.Amintiri cu el.M-am murdarit sufiecient .M-am murdarit teribil. Am incercat in repetate randuri sa ma sterg,dar in zadar. Mi-au ramas pe piele si pe haine frica si durere.Multa durere.Am calcat in lacrimile tale.In nenorocitele tale de lacrimi.Am calcat in vinul si cioburile de aseara. Ti-am tot zis sa-ti faci curat in camera . Fa-ti curat in suflet . E plin de mizerii.

 

   Ia un aspirator si aspira-ti sentimentele. Sunt imbacsite. Sunt pline de praf.Iar cu o matura,strange-I pe toti si arunca-i la gunoi. Arunca-i pe cei care te-au lasat in urma,pe toti cei care ti-au promis ca vor fi acolo si n-au fost. Si sa nu uiti. Scapa inclusiv de el.A renuntat demult la tine. Nu are nevoie de tine si nici tu nu ai nevoie de el. Scapa de toti . Ei te-au alungat de mult . E timpul s-o faci si tu.

  Fa-ti un dus .Mirosi a el.Mirosi a teama. Mirosi a nopti nedormite .Duhnesti a alcool si a deznadejde. E intepator mirosul .Ai trupul imbatranit.Asa este si sufletul.Fa-ti curat in minte. E multa dezordine acolo . Sunt atatea chipuri. Ma mir ca nu ai ajuns la nebuni. Iti amintesti tot.De ce-l lasi inca sa-ti zburde liber prin minte ? Resemneaza-te ! Alunga-l . Este haos.Peste tot.

Tu sa-I porti de grija. Tu fa-i complimente ,tu sa nu te stanjenesti sa-l lauzi . Tu sa-l iubesti mai mult decat l-am iubit eu .

Este groaznic,draga mea. Este groaznic sa fii inaltata la cer si dupa sa-ti dea drumul de acolo. Este groaznic sa stii ca nu ai fost de ajuns,ca ai dat tot ce ai avut mai bun,dar nu a fost suficient . Am fost suparata la inceput.O ,Doamne,chiar am fost. Te urasc. Va urasc pe amandoi si ma urasc pe mine.  Mi-ai luat tot,dar l-am iubit cu adevarat,si ii vreau binele ,indiferent cat mi-a gresit ,indiferent de cum au stat sau vor sta lucrurile. Il vreau fericit..

Tu sa ai grija de el. Ai grija de el cum am avut si eu grija si cum mi-as fi dorit sa am in continuare.Tu sa-ti plimbi mana prin parul lui si sa-I spui ca este frumos,adora sa fie laudat. Tu sa-l cuprinzi in brate cand iese din dus si sa-l saruti. Tu sa-l trezesti dimineata pentru ca niciodata nu aude alarma. Tu sa-l faci sa rada si sa-I scrii in fiecare seara mesaje dragute si lungi. Tu fa-l sa vorbeasca despre problemele lui . Este inchis in el.A suferit mult.Tu ai grija de el sa nu mai sufere niciodata.

Tu sa il iubesti.Tu sa il iubesti pana si in momentele in care va certati. Tu sa-ti recunosti greselile si sa nu-l lasi pe el sa si le asume. Tu sa-l primesti cu bratele deschise indiferent de moment,indiferent ca va este bine sau rau. Tu sa il iubesti sincer si sa nu-I minti. Tu sa-l cuceresti in fiecare zi. Tu sa il iubesti si sa nu-l lasi singur niciodata.

Tu sa te bucuri de el. Tu sa-I raspunzi tarziu in noapte la telefon. Tu sa-l lasi sa-ti vorbeasca ore intregi. Tu sa-l alinti in fiecare zi . Tu sa-l lasi sa-ti gateasca si apoi sa-l lauzi. Bucura-te ca-l ai langa tine. Si indiferent ce iti trece prin minte,spune-I,nu-ti fie teama. Uneori poate fi prea tarziu pentru a mai spune sau pentru a mai face ceva. Tu nu-l trada si nu-l minti. Indiferent cat iti va gresi. Tu ai incredere in el ca poate.

Tu sa-I porti de grija si sa nu-l ranesti. Tu sa-l iubesti si sa nu-l inseli. Tu sa-l pretuiesti macar pe sfertul a cat am facut-o eu.

"iubirea care nu distruge,nu-i iubire.."

    
   Am distrus-o de cate ori am avut ocazia,uneori intentiont,alteori fara sa-mi dau seama. O distrugeam in timp ce plangea ,eu doar privind-o ca prostul,fara sa fac nimic. O distrugeam promitandu-i ,iar ea ar fi dat orice ca scenariile cu mine ce i le aruncam cand imi doream sa-i inchid gura ,sa se adevereasca. Ii vorbeam adesea despre altele,despre fostele mele si despre partidele mele de sex.Imi dadea mesaje de 'noapte buna' ,de 'buna dimineata',cand nu-i raspundeam la telefon,cand era ingrijorata,cand o suparam. Imi spunea ca este mai buna ca inainte doar atunci cand cei pe care-i iubeste o ranesc. Ca o fac puternica si,daca ii iarta,nu va mai simti cicatricile.
Imi aduc aminte ca intr-un timp slabise .Era slaba de cand o stiam,dar slabise nu doar fizic ,ci si psihic. Refuza sa mai manance sau sa mai iasa in lumea. Avea cel mai zgomotos raset cand ma privea pentru ca nu-si putea stapani lacrimile. O raneam si am incercat sa-i redau libertatea de care avea nevoie,dar m-a refuzat. Stiu ca ar fi trebuit sa ma uite dupa tot ce ii faceam. Stiu ca alta in locul ei ma parasea inca de la inceput..dar ea,ea era incapatanata si era in stare sa faca orice ca relatia asta sa functioneze.
Se multumea intotdeauna cu putin : o imbratisare,un sarut pe frunte,o strangere de mana,o privire ,un telefon ,un mesaj si cateodata cu tacerea .
A fost un moment cand a incercat mearga mai departe . M-a parasit .  Gasise pe cineva care sa-i fie alaturi in fiecare moment si atunci..atunci mi-am dat seama ca am pierdut-o. Am incercat s-o recuperez si eram atat de increzator ca o voi face . Nu m-a mai vrut inapoi. O asteptam de fiecare data cand iesea de la scoala .Nu mai avea lacrimi sa ma planga. Stiu doar ca am sunat-o intr-o zi si era cu el,si atunci am decis sa-i redau libertatea de care ii vorbisem ..Si cand am crezut ca nu voi mai auzi de ea ,s-a intors. Cat de tampita sa fii sa te reintorci la mine ? Dar ma iubea si eu o iubeam iar asta nu m-a oprit din a o mai rani . Stiam ca se va intoarce iar si iar la mine pentru ca ma iubeste si eram atat de sigur de asta .Imi permiteam sa fac ce vreau . Si o ranesc si in prezent . Nu ma merita. Nu o merit mai bine zis. Este constienta ca-i distrug viata .O partea din ea ma uraste pentru tot ce-i fac. Imi imaginez ca ii este greu sa renunte la mine dupa 4 ani ,dar este mai dispusa sa uite durerea ,decat sa plece si sa ma uite pe mine.

Cand unu plus unu fac noi

- Care este cel mai mare vis al tau ?
Sa il am pentru totdeauna. Sa ne iubim ca acum . Sa nu ma satur niciodata din a-l lua in brate pentru ca il iubesc in cel mai sincer mod posibil. Si vreau o casa pentru noi doi. Da,chiar vreau asta. Vreau sa ma imbrac in camasa lui seara si sa adorm cu perna in brate pana cand el va veni obosit de la servici..si indiferent cat de obosit este sa ma sarute si sa facem dragoste . Vreau sa ma trezesc dimineata si sa-i pregatesc micul dejun si cafeaua. Sa-i fac nod la cravata si sa-i urez o zi frumoasa. Nu-i cel mai mare vis,dar cu siguranta este ceea ce-mi doresc acum. Ce ne dorim amandoi de altfel. Si stii ? Mi-as dori si un mic 'dracusor' ;sa-i semene lui. Un mic 'dracusor' care sa nu ma lase sa dorm noaptea pentru ca ii este foame si trebuie schimbat,sa alerge prin casa si sa ma strige 'mamiii'. Si Doamnee,cat de mult imi doresc toate astea. Stiu ca oamenilor care stiu sa astepte li se vor intampla numai lucruri bune,nu?Si mai stiu ca intr-o zi voi avea toate astea . Asa trebuie pentru ca ne iubim .

Este al meu si asta explica totul

Pentru ca de fiecare data cand ma plimb si afara ninge,imi doresc sa fiu cu el de mana.Pentru ca de fiecare data cand ma trezesc dimineata ma cuprinde un dor nebun sa-l vreau langa mine,sa-l strang in brate si sa-l trezesc gadilandu-l. Pentru ca este al meu si m-a lasat intotdeauna sa aleg ce-mi doresc chiar daca stia ca s-ar putea sa nu faca parte din alegerile mele.Pentru ca mi s-a rupt inima in mii de bucati azi vazandu-l cu lacrimi ochi,vazandu-l cat de prostut si de inofensiv poate fi uneori.Pentru ca am ajuns sa fiu dependenta de el.Si poate,doar pentru cateva secunde,ideea ca l-as putea pierde dintr-o prostie,pur si simplu ma omoara.Pentru ca mi-ar placea sa fie el primul caruia i-as gati .Pentru ca sunt cea mai rea persoana de pe planeta asta,dar el scoate ce este mai bun din mine.Pentru ca as muri daca ar pati ceva.Pentru ca oricat l-as fi indepartat acum luni bune,acum il vreau tot timpul in preajma mea.
   Pentru ca am intrat in noul an alaturi de el.Pentru ca sub brad nu am avut nevoie de cadouri ,pentru ca el nu are pret.Ceea ce a contat si conteaza cu adevarat am simtiti in aer,in imbratisari,in saruturi,in zambete si intr-o pereche de ochi.Pentru ca imi este de ajuns El.Imi e de ajuns sa il aud si sa il privesc dormind.Acum imi e de ajuns el ca sa fiu bine si sa scriu vesela pe blogul asta .Pentru ca i-am scris chiar si o scrisoare si mi-e teama sa i-o ascund printre lucruri.Pentru ca am scris-o cu drag.Pentru ca odata ce am inceput primele randuri nu m-am mai putut opri.Pentru ca am pus-o intr-un plic albastru si am de gand ca saptamana asta sa i-o las sub perna .Si mi-e putin teama ,stiti?Imi tremura sufletul.N-am mai simtit niciodata asta si mi-e frica..

Nu il poti forta sa te iubeasca,dar intr-o zi va realiza ce a pierdut.

"Ah,stiu ca inca esti suparata pe el .E Ok. E normal sa vrei sa-l pleznesti de fiecare data cand trece pe langa tine pentru ca nu te saluta ,ci doar afiseaza zambetul ala cretin.E Ok sa nu-i mai verifici facebook-ul din 5 in 5 minute,sa nu-i mai trimiti mesaje si sa nu-l mai cauti ! E Ok sa te deranjeze usurinta cu care a trecut peste ; sa te deranjeze ca exista o alta Ea in viata lui,iar pe tine nici nu te mai saluta.E Ok.Ai voie sa plangi si sa il alungi din mintea ta.Tipa pana cand ramai fara voce,dar cand ai sa mai dai ochii cu el,zambeste-i .Rade-i in fata. Iar daca dai cu ochii de el cand celcarenuaindraznitsateparaseascaniciodata te tine de mana,este perfect ! Razi,dar nu sa-i faci lui in ciuda,ci pentru ca tu chiar esti fericita si iubita.Pentru ca el n-a fost in stare,pentru ca te-a pierdut in felul ala.Ba chiar i-ai putea si multumi.Datorita lui esti ceea ce esti acum.Datorita lui iubesti din nou.Datorita lui esti mai puternica ,pentru ca daca nu pleaca atunci,nu ai fii avut ce ai astazi.Si ar fi fost trist sa pierzi tot pentru un las.Nu uita sa-i multumesti pentru zilele in care ai plans,pentru ca daca nu ai fi plans atunci,nu ai fi asa frumoasa astazi .Si nu contează cine te-a rănit, contează cine o te-a facut să uiți că ai fost vreodată rănită. Nu-ai renuntat și nu uita că pe toți ne așteaptă bătăli grele, și cheia spre fericire e să ne ridicăm."

Ar fi prea simplu,dar nu e !

   Pretind ca o sa uit,ca nu voi mai reciti conversatiile vechi,ca voi sterge toate pozele cu el,ca ii voi sterge numarul din telefon,ca  ii voi respinge apelurile ,mesajele si revederile.Spun ca nu-mi pasa,ca am obosit si ca m-am plictisit sa astept..ca-l detest,ca ma face sa sufar,ca orice ar face nu ma intereseaza si nu-l voi mai astepta cu bratele deschise nicicand.Dar,adevarul e ca inima o ia razna cand ii pronunt numele.Ca mi se inlacrimeaza ochii doar auzandu-i pe altii povestindu-si trairile ,stiind ca vorbele lor imi aduc aminte de el,ca oricat as vrea sa pot povesti si eu,nu-mi permit,ca ma fortez sa nu deschid gura stiind ca amintirile cu el,nu aduc doar fericire ,ci si durere.Adevarul e ca oricat as incerca sa trec peste el,imi bantuie amintirile si creierul. Ca-l port in minte si-n inima.Adevarul e ca oricate barfe as auzi despre el,fie ele zvonuri sau nu,refuz sa le cred. Refuz sa cred ca el este asa.
Dar ,iubirea nu trece intr-o secunda.Nu putem pune capul pe perna sperand ca a doua zi "ne va trece".Nu ne putem ineca in bautura.Nu putem sa ne facem o baie fierbinte si sa bem un ceai,de parca totul ar fi o boala.Nu este o raceala si nu trece cu antibiotice.Nu pocnim din degete si uitam.Ar fi prea simplu sa fie asa.

Fraier care nu stie sa iubeasca,dar nici nu te lasa sa pleci din viata lui.

"Cap sec :-Hai afara !
-Imi pare rau..cine esti ?
Cap sec :-Ne vedem acolo unde ne vedeam de obicei ?
-Imi pare rau .Nu cunosc ."

Nu am mai vorbit despre tine de ceva timp,stii ? Nu stiu daca imi este dor.Nu stiu daca ar mai fi ceva de spus.Nu stiu nici macar daca mai vreau sa te vad .Imi este dor sa te am prin preajma,dar nu-mi este dor sa vreau sa depind de cineva.Nu-mi este dor sa plang pentru ca am nevoie de tine si tu nu esti acolo.As vrea sa uit tot ce avem,toate amintirile,toate clipele petrecute cu tine,dar mereu va exista ceva sa ma aduca cu gandul la tine ,in fiecare zi.
Daca ma-ntrebi ce am simtit cand am vazut ca mesajul este de la tine am sa-ti raspund ca am fost..surprinsa; si in acelasi timp ranita,sfasiata,cu un gol in stomac.Stiu ca trebuia sa te uit.Dar promit ca am sa-ti dau blogul meu intr-o zi. Sa vezi ca "fraierica"ta s-a gandit tot timpul la tine,a vorbit despre tine,ii pasa ,si poate te si mai iubeste.Dar,nu poti sa ranesti o persoana apoi pur si simplu sa vii si sa te astepti ca acea persoana sa se comporte de parca nimic nu s-a intampla,de parca nu ti-ai batut joc de sentimentele ei.

Daca este sa imi reprosati absenta,il puteti trage pe El la raspundere..

Chiar imi pare rau..

 

  Imi pare rau daca te-am deranjat vreodata sau daca am avut prea multe pretentii de la tine. Imi pare rau ca te-am strans in brate fortat ,sau ca m-am ingrijorat pentru tine. Chiar imi pare rau pentru datile alea in care am vorbit mult si prost,daca am indraznit sa te vreau doar pentru mine,daca am fost prea orgolioasa si ti-am furat timpul.Imi pare rau ca ma ofer intru totul persoanelor pe care le iubesc si ca le dau inima in palma. Imi pare rau ca ai avut prea multe asteptari de la mine si te-am dezamagit.Sau ca mi-am deschis sufletul in fata ta cand tu te asteptai mai putin.Imi pare rau ca tu imi spuneai : "hai" si eu iti spuneam : "mai stai".Imi pare rau ca la auzul vocii tale tremuram si ma bufnea plansul de fericire..Imi pare rau ca nu am "fani "disperati si obsedati de mine.Imi pare rau ca nu sunt populara pe facebook si ca nu am 9874231564 de like-uri la poze.Imi pare rau ca nu am in telefon conversatii cu mii de baieti si ca nu le bag aceleasi vrajeli la toti.Imi pare rau ca imi dedic timpul si nervii unui singur baiat,ca nu mai vad nimic inafara de el sau ca nu constientiz si eu naibii odata ca nu aduce nimic bun !Imi pare rau ca nu sunt frumoasa,ca sunt o pitica cu cosuri ,ca imi este frica de sange si ca sunt timida..si nu tupeista sa-i las pe toti cu gura deschisa .Imi pare rau ca nu intorc capete pe strada..In schimb,nu-mi pare rau ca sunt eu,ca nu sunt buna la toate si ca daca va fi sa contez pentru cineva,voi conta fara sa ma straduiesc sa-i aduc luna de pe cer.

"He has moved on,your turn"

 Si atunci i-am vorbit despre el pentru prima oara.Nu stiu daca imi doream sa-l fac sa sufere sau sa ma razbun.Poate ca am facut asta intr-un moment de inconstienta..Stiam oricum ca el nu m-ar putea intelege niciodata.Cu atat mai putin sa-mi inteleaga durerea.. 

<<Era frumos in felul lui,stii?Poate o sa-l cunosti si tu intr-o zi,poate nu-l vei putea privi la fel ca mine,dar cu siguranta vei vedea diferenta.Imi vei spune atunci ca am dreptate.Ca este frumos,cu ochii albastrii si parul blond.Dar n-o sa intelegi niciodata cum il vedeam eu.Nici n-ai avea cum. Tu l-ai privi cu ura,pentru ca ti-a furat femeia iubita. L-ai privi ca pe un dusman caruia i-ai putea sari oricand la gat.L-ai vedea ca pe un copil prost si bagacios..pe cand eu l-as privi din perspectiva unei indragostite.Si,chiar si asa,tot l-as vedea ca fiind frumos.Imi amintesc si acum de momentele in care parfumul lui mi se impregna pe haine.Sincera sa fiu,n-as putea nicicand sa te fac sa intelegi ce a insemnat el pentru mine.N-as putea.Am impresia ca nu voi putea folosi indeajns de multe cuvinte.Am impresia ca niciun cuvant nu ar fi potrivit pentru a exprima durerea si iubirea,intr-un singur om.Desi da,am ajuns sa cred ca odata cu schimbarea lui,si-a uitat sufletul si toate amintirile cu mine,tot ce am insemnat noi.Dar nu asta-i important.A fost super sa-l am in preajma.A fost super sa fiu fericita.Facea el ceva si nu stiai ce ai vrea sa faci,sa il iei in brate si sa-l protejezi,avea el un fel de a fi care iti lua ochii.Era inevitabil sa nu zambesti in prezenta lui.M-au intrebat multi ce vad la el,dar intotdeauna dadeam din umeri.Imi placea si punct.Era o persoana plina de mister si tocmai pentru asta il iubeam.Asta il facea pentru mine atat de special.

Cu timpul,l-am cunoscut mai bine.Vezi tu,uneori persoanele par de treaba,dar...doar par.Nu era decat o imagine.Iti vine sa crezi ca era mai nesigur decat mine ? Era un copil nesigur.Nu l-am vazut niciodata trist.Dar era slab si ezitant,oricat si-ar fi dorit el sa ascunda asta.Ii placeau persoanele care deveneau obsedate de el.Ii placea sa aibe sute si mii de persoane roindu-i in jur.Nu l-am inteles niciodata.Acorda mereu importanta lucrurilor minuscule.Avea nevoie de caldura,dar in aceleasi timp era respingator .Era totusi romantic,stii?Ba ma saruta in ploaie,ba ma lua in brate,ba ma respingea.Ba ma saruta,ba ma alunga .Pe cand eu...eu nu vroiam sute de persoane,ci doar una singura..Adevarul este ca niciodata nu am stiut ce vrem cu adevarat..sau cum sa tratam toata chestia aia dintre noi..ne spuneam adio azi,dar maine ajungea sa ma implore sa ne vedem.Mi-as fi dorit sa fiu eu nepasatoare,asa ca tine..sau ma rog,asa cum erai tu..dar am uitat repede ..Ei bine,stim amandoi ca din cauza unor iubiri care nu au decurs asa cum ne-am fi dorit noi,pierdem timp..Poate ca aveam multe in comun cu el,dar cu siguranta nu aveam acel ceva care sa ne tina strans mereu.."

Stiu ca n-ai sa intelegi..

Cel mai tare detest sa vina cineva si sa-mi critice alegerile . Sa vina cineva si sa-mi spuna ca sunt naiva si proasta,ca imi place sa-i fac pe altii sa sufere,ca cedez mult prea usor si ca n-am habar de nimic. Detestul tupeul ala superior si egoismul ala cu care  imi insulta principiile si persoanele dragi mie.Si cred ca nu ma deranjeaza atat de mult reprosurile, ci faptul ca ele vin din partea unei persoane pe care am iertat-o in cel mai ciudat mod de fiecare data. Fara reprosuri si fara crize.Sunt luata de proasta fix de persoanele care nu le-am crezut niciodata in stare ca o vor face..Detest sa-i murdareasca memoria persoanei pe care o iubesc cu presupusuri,fara sa fie acolo,sa simta ce am simtit eu .Sa vina cu un tupeu d`ala jegos si sa-l critice,sa-mi spuna ca m-a folosit,ca eu am pus botul la vrajelile lui si ca nu merita nimic.Asta ma enerveaza in ultimul hal.Pentru ca,daca este o persoana care ar trebui sa-mi critice relatia cu fraierul meu,acea sunt eu. Nu tu. Un prost care m-a facut sa plang si m-a aruncat in bratele altuia sa ma consoleze.Nu-mi vorbi tocmai tu de batut joc. Nu-mi vorbi tu mie de reguli si de sinceritate.
 
Nu m-as fi "aprins "asa repede daca veneai si-mi spuneai ca-ti pare rau. Ca stii cata suferinta am indurat. Ca ii multumesti lui pentru ca a avut grija de mine si m-a iubit. Macar daca aveai bunul simt sa-mi spui ca pur si simplu nu-l suporti si nu-l vrei in preajma mea. As fi apreciat de o mie de ori mai mult asta decat  jignirile tale.Nu ai de unde sa stii tu cum era el.Nu ai de unde sa stii din moment ce niciodata nu ai vorbit cu el,daca niciodata nu l-ai privit in ochi ,sau macar sa ai prieteni comuni cu el.Nu ai de unde sa stii tu ca m-a folosit .Ok ? Si daca si-a batut joc de mine,ma priveste pe mine. 

Si stii ? Nu,tu nu stii nimic . Nu ai nimic in capul ala,dar nu-i nimic,am sa-ti povestesc. Am sa-ti reprosez in fiecare zi cat de las esti,ca il judeci pe el,desi nu sti nimic de el.El este sensibil.El este cel mai potrivit atunci cand ai nevoie de cuvinte dulci ,sau atunci cand iti doresti ca cineva sa faca un gest neasteptat si dragut.Tu ai putea sa ma surprinzi cu asa ceva ? M-as bucura daca mi-ai raspunde printr-un "da "cat tine de mare,dar..as avea de asteptat mult si bine.Stiu ,este ciudat : ii vom ura intotdeauna pe cei care ne iau locul in viata unei persoane importante. Dar nu cumva tot noi suntem de vina ca nu am stiut sa apreciem ce aveam ,la timp ?Si doamnee,esti atat de absurd.Jignindu-l pe el,este ca si cum ai arunca cu noroi in mine.Nu te vei compara niciodata cu el. El ma intelege,pe cand tu..tu nu-ti vezi propriile greseli,dar stii sa vezi greseliile lui. Ma intreb ..cine a fost mai castigat ? Tu ca ti-ai batut joc si ai reusit sa ma faci sa te dezgust ,sau el ,ca ma poate avea la orice ora din zi ?

Îliubescpa.

-Şi...mă întrebam ..placi pe cineva ?
- Dacă îl plac ?Îl iubesc. Îl iubesc asa posomorât si copilaresc. Îi iubesc ochii albaştrii şi părul ăla blond.Îi iubesc fiecare coş de pe faţă. Îl iubesc când nu ştie cum să mă ia în braţe şi găseşte tot felul de pretexte ,doar pentru a mă ţine la pieptul lui. Îl iubesc când face botul ăla de raţă ,când mă mângâie pe spate şi  râde ca un nebun,de unul singur.Iubesc revederile cu el,nu numai pe el. Le iubesc pentru că-mi face inima să bată ca o nebună.Pentru că atunci când este în preajmă,vorbesc mult..Şi tu mă întrebi dacă îl plac ?Aş putea urla în lumea-ntreagă că îl iubesc . Aş putea scrie pe pereţii tuturor scărilor de bloc că el este diferit,şi nu aş face doar pentru că îmi este drag,ci pentru că are privire aia de nuammaiintalnitniciodata.
-De cât timp sunteţi împreună?
-Nu suntem încă ..dar vom fi într-un sfârşit.

Nehotaratii sunt capabili de pasiuni nebunesti !

"Ce sunteti voi de fapt ?"

Nu stiu. Cateodata am impresia ca suntem niste straini. "Uitam"sa ne dam mesaje,"uitam "sa ne bagam in seama."Uitam"pur si simplu.Alteori am impresia ca suntem "prieteni".Da,"prieteni" d`aia care se saruta,"prieteni"care isi spun vorbe dulci,"prieteni"care se intalnesc si se imbratiseaza,"prieteni"care isi petrec seri impreuna,"prieteni"timizi carora le este rusine sa-si atinga mainile,"prieteni"care isi
marturisesc ca se plac reciproc,"prieteni"care vorbesc nopti intregi,"prieteni"care fac pariuri precum : cine rezista sa nu-l sarute pe celalalt .."Prieteni"care dupa o lunga perioada de timp uita unul de celalalt ,si revin iar unul in bratele celuilalt..Genul ala de "prieteni"care se intalnesc pe strada,se privesc si isi continua drumul.Iar uneori,suntem copii.Niste copii prosti si ranchinosi.Copii batuti in cap ,orgoliosi si fraieri..

"Presupun ca se poate numi un fost iubit."

Ne leaga multe amintiri.Ne leaga zile in care uitam de teama si il strangeam la piept.Ne leaga priviri si ciupituri,atingeri si razbunari copilaresti.Ne leaga lacrimile mele,increderea si gingasia lui.Ne leaga fiecare intalnire si fiecare apropiere,dar si fiecare distantare .Ne leaga vara trecuta,si putin din vara asta..Il leaga de mine simplul fapt ca am fost PRIMA..Si totusi,desi ne leaga atatea nu l-as putea numi "fost iubit".L-as putea numi cineva special.Cineva special care mi-a distrus increderea ,dar pe care l-am iertat din suflet.Doar ca uneori nu pot uita ca este doar un strain si ca au fost dati in care imi spunea"ne vedem maine"si treceau saptamani fara ca macar sa aud ceva de el. Nu pot uita nimic.Ca sa-si atinga statutul de "iubit"trebuia sa imi aprecieze eforturile..Dar,n-a fost sa fie.Sunt zile in care ma facea sa ma simt iubita si altele in care ma simteam doar o amica.Zile in care am facea fericita apoi ma ignora complet.Si din pricina asta nu stiu ce am fost sau ce vom fi.Pentru ca nu stie ce vrea,sau daca stie,sta prost la capitotul demonstratie..

M-ai uitat..

"Cap-sec : M-ai uitat...
Eu : Mnu..doar am avut foarte multa treaba.."


Recunosc,pana acum nu ti-am trimis niciun mesaj cu "Ce mai faci?".Nu a fost pentru ca am avut treaba (asa cum de altfel ti-am spus),ci pentru ca voiam sa-mi trimiti tu . Sa ma stresezi tu cu mesajele,sa ma suni tu,sa vrei tu sa iesim cat mai des.Nu am facut-o din egoism,ci pentru ca voiam sa ma simt ...iubita ! Si degeaba am  9856286persoane langa mine..daca nu este persoana pe care eu o iubesc,degeaba. Am stiut dintotdeauna ca daca te voi evita este posibil sa nu te mai pot recupera niciodata..Dar ce rost are o inima ranita sa bata de doua ori la aceeasi usa inchisa ?
Nu as putea uita o persoana la care ma gandesc zi si noapte.Pur si simplu nu as putea. Dar,doar pentru ca ma gandesc la tine si nu te-am uitat,nu inseamna ca te mai vreau..Nu te mai vreau pentru ca nu ar fi corect pentru actualul ,sa-l ranesc.A fost acolo cand probabil tu ti-o ardeai cu altele.Mi-a pus totul la picioare,mi-a incredintat totul.A zambit de fiecare data cand mi-a auzit numele. A fost acolo cand eram plina de furie,m-a imbratisat . Il iubesc mai mult decat pe mine,dar nu indeajuns incat sa te uit pe tine..Si ar trebui sa fiu prea egoista si nerecunoscatoare sa-l las pe el pentru tine.

Asta e greu !

   E greu sa treci pe langa locurile unde el te astepta de fiecare data. E greu sa te trezesti dimineata si sa-ti cauti cu disperare telefonul,si sa-ti amintesti ca este sub perna,pentru ca acolo il puneai de fiecare data ,stiind ca el te va suna..E greu sa ii dai sute de mesaje ,sa incerci sa dai de el ,si el sa nu-ti raspunda,sa-i fie "lene" ,sau sa-i scri romane intr-un mesaj si el sa-ti raspunda cu "aha","bine" sau "ok"..sau chiar sa nu raspunda deloc.E greu sa te astepti sa iti apara de nicaieri..Si e greu sa traiesti cu impresia ca s-a terminat,si dintr-o data sa strice el totul prin prezenta..De fapt,nu cred ca este greu sa te astepti la lucrurile pe care le facea odata..E greu sa stii ca AU FOST SI NU VOR MAI FI !Sa stii ca nu va mai fi acolo.Ca probabil nu a fost al tau niciodata cu adevarat..si ca nu va mai fi o perioada buna de timp de acum incolo..Sa stii ca il poti revedea oricand pe strada si nu te vei putea duce sa-l imbratisezi..sau daca il vei vedea,sa nu poti nici macar sa-l saluti asa cum o faceai inainte..Asta e greu !

Te-am...Uhm,nu ..Te...Pe dracu ,numai conteaza

 

Cred ca ma simt mai bine acum ca te-am vazut.Nu ca nu mi-ar fi fost dor de tine,dar trebuia sa-mi demonstrez mie ca trebuie sa renunt..ca trebuie sa merg mai departe fara regrete si fara pareri de rau..ca tu nu esti cel mai potrivit sa-mi fi alaturi (oricat de mult as tanji eu dupa tine) si ca de fapt,atasarea de tine a dus la asteptari si asteptarile au dus la dezamagiri..Si daca stau sa ma gandesc mai bine ,nu tu m-ai dezamagit ,ci eu.Am acordat prea multa importanta atunci cand nu era cazul.Cred ca asta este cea mai mare problema a mea : sunt tratata cu indiferenta si ofer atentie..A fost chiar dragut sa te vad dupa atata timp .Sa-ti vad fata aia de copil prost ,bleg si obosit ; sa gasesti tot felul de "joculete" doar ca sa ma strangi in brate..M-as simtit putin "victima" pentru ca eu te ciupeam,eu ma jucam in parul tau ,si nu tu in al meu . A fost surprinzator sa vad ca nici acum n-ai uitat ce ma face sa zambesc..si a fost sfasietor sa ma vad cazuta in fund ,iar tu deasupra mea aproape sarutandu-ma...si n-am facut-o . Nu m-ai sarutat si nu te-am sarutat.Tot ce am facut a fost sa iti zambesc si sa ma ridic naibii de acolo . Sa gasesc tot felul de motive sa nu ma asez langa tine sau sa te privesc..de fapt te-am privit,in momentele cand nu te uitai la mine.Mi-a fost greu sa ma despart de tine la plecare pentru ca atunci a fost momentul in care ma intrebam cum ar fi daca as mai ramane cateva minute sau daca ne-am mai revedea din cand in cand..sau daca macar stiu ce vreau,pentru ca oricum sa ma vad cu tine nu aduce nimic bun..Dar ieri nu mai conteaza.Ce a fost a fost,si acum nu mai exista.As vrea doar sa stiu ce simt..pentru ca a trecut atat de mult timp incat nu stiu daca sunt eu fraiera sau esti tu "la fel cu toate".As vrea doar sa te sterg din sufletul meu si sa nu-mi mai reaminteasca nimeni si nimic de tine !Caci nu mai am de ce..Nu mai am pentru ce sa lupt,sau cel putin lucrurile asa par sa fie..Nu mai am pentru ce sa ma chinui si pentru cine sa stau treaza. Si cred ca am mai trecut odata prin asta,nu cu tine,dar cel putin mi-a fost mai usor sa trec peste. As vrea sa-ti dai tu seama ce au insemnat ultimele zile in care ma rugai sa ne vedem si eu te refuzam de fiecare data..sau ma rog,pana ieri..As vrea ca pierderea sa fie a ta .Si as vrea ca de acum incolo, durerea sa fie doar a ta . Sa-ti dai tu seama ca am renuntat la atatea si ca nu cer nimic inapoi ..doar sa constientizezi toate astea...Iarta-ma doar ca  am fost cretina si am acceptat sa ne vedem..dar vezi tu,se zice ca nu trebuie sa regreti nimic atata timp cat ceea ce ai facut ,te-a facut fericit la un moment dat.Si cica trebuie sa uitam ceea ce simtim si sa ne aducem aminte ceea ce meritam.

Ramas bun Roscat ! ...

  

Durerea cea mai mare este durerea din suflet.Sa simti cum efectiv ti se rupe inima de durere,iar tu sa nu poti face nimic. Sa te tavalesti pe jos de durere,sa tipi din adancul sufletului,sa regreti,sa plangi si sa stii ca nimic nu va mai fi la fel.Si incerci sa te ridici,dar esti impins inapoi.Si te intristezi si iar plangi..pentru ca asa e viata.Pentru ca de obicei pierdem fix persoanele pe care le iubim cel mai mult si de care avem cea mai mare nevoie..Si este trist..pentru ca acele persoane nu se vor mai intoarce niciodata.Pentru ca nu le mai poti lua in brate si nu le mai poti saruta.Cred ca cel mai greu este atunci cand o mama isi ingroapa fiul..cand odata cu el ingroapa si sentimentele ei,sperantele si fericirea.Cand o vezi neputincioasa si daramata..cand vezi cum trage de un amarat de sicriu in speranta ca fiul ei se poate trezi in orice clipa gata sa-o ia in brate..Si greul vine d'abia atunci cand iti vezi fiul pus intr-o groapa acoperita cu pamant. Cand stii ca e capat de drum .
Si ma doare mai tare sa vad cum persoane dragi mie sufera.Urasc sa-mi vad prietena plangand si suspinand..Urasc sa-i vad mama,care m-a primit de atatea ori cu bratele deschise in casa ei ,comportandu-se ca o straina..sa o vad indurerata .Sa vad cum nu poate manca nimic.Cum fuge la capul fiului ei spunandu-i ca il iubeste si il vrea acolo ,langa ea..cum efectiv a murit o buna bucata din sufletul ei..Imi pare rau ca nu am fost mai puternica decat ele..ca am inceput sa plang in hohote ,in loc sa fiu macar eu aia "tare".Si te iau fiorii numai dupa ce vezi o fata micuta ce nu se misca de langa sicriul lui.Ce ii poarta camasa si il "cearta"pentru ca a lasat-o singura..ca trebuie sa-l vada pentru ultima oara si pentru ca toate planurile lor de casatorie s-au dus pe apa sambetei..Si te bufneste si mai tare plansul cand vezi cat de mult il iubeste si cat de tare este daramata. Cu siguranta nicio durere nu se compara cu asta..Sa iubesti,sa fi iubit,sa va desparta viata,sa il iubesti in continuare ,desi el numai este,dar sa stii ca el te iubeste de acolo din Ceruri.
Si vom mai plange..Voi mai plange eu pentru ca voi ramane vesnic impresionata;voi mai plange pentru ca durerea este si a mea;voi mai plange incercand sa ii fiu aproape prietenei mele,si familiei ei;voi mai plange pentru ca totul s-a intamplat mult prea repede..Va plange ea,pentru ca era unica lui sora si il iubea si il va iubi mereu;va plange pentru ca nu va mai avea cine sa o certe si sa o tachineze;va plange pentru ca nu va mai avea un frate mai mare .Vor plange parintii lui pentru ca un parinte ar face orice pentru copilul lui; vor plange pentru ca ii vor simti lipsa si pentru ca durerea va ramane mereu in suflet...Cu totii vor plange..cu totii isi vor aduce aminte de el,de ultimul sau drum,dar si de momentele in care el le era alaturi..
 Ar mai fi multe de spus...dar ultimul tau drum a fost sfasietor...Ai fost si vei fi in continuare iubit de toti cei apropiati tie..le vei ramane adanc tiparit in suflet si in amintire. Sper doar sa-ti fie mai bine acolo unde esti acum...poate asa nu mai suferi...

Roscatul : "Trenul a sosit, a tras la peron. Încotro doreşti să meargă? Spre care dintre visurile tale? Şi cine doreşti să fie pasageri?"

Imi pare nespus de rau..restul e tacere.Dumnezeu sa te odihneasca in pace , Roscatule !

Nici nu te-am iubit..

   

Nici macar nu te-am iubit..Imi lipsea timpul petrecut cu o persoana iubita,nu tu. Simteam doar ca am nevoie de  cineva care sa fie acolo tot timpul,enervandu-ma .Simteam nevoia sa fiu luata in brate si sarutata.Simteam nevoia sa imi petrec timpul cu cineva care ma intelege,care avea aceleasi asteptari ca si mine.Cineva care sa nu ma lase nicio secunda in pace ,sa nu ma plictisesc..Aveam o nevoie nebuna de cineva cu care sa ies afara,cu care sa vorbesc pana noaptea tarziu si caruia sa-i ofer macar un sfert din iubirea ce aveam de oferit.Aveam nevoie de cineva care era dispus sa-mi ofere din timpul sau si sa ma faca sa ma simt importanta..Dar nu,nu te-am iubit.Simteam nevoia de copilarie,dar nu neaparat de tine.Iar cand ai incetat sa-mi fi alaturi,am plans..dar nu am plans pentru ca te-am pierdut..am plans pentru ca iubeam deja pe cineva,dar el era prea prost sa-si dea seama ca ma poate pierde in orice clipa.Am plans pentru ca pentru mine devenise o obisnuinta ca tu sa fi al meu. .Si nu te-am iubit,era doar felul meu in care spuneam ca tanjesc dupa afectiune..Poate ca acum inteleg de ce nu a mers..Eu doar incercam sa-mi umplu golul din inima,sa-mi pansez ranile si sa mi le ling..Nu te-am iubit,dar ai fost un medicament cu siguranta..

pe cine dracu mint eu ?!

R.I.P

Ce este cel mai greu ? Cel mai greu este sa afli ca fratele tau este bolnav de cancer si ca toate visele lui vor trebui sa mai astepte pentru ca trebuie sa plece in strainatate pentru a se vindeca. Cel mai greu este sa stai cu inima cat un purice in fiecare zi,sa-l vezi suferind si sa nu poti face mai nimic,ci doar sa-i fi alaturi..si sa astepti.Sa iti privesti parintii indurerati si tristi,sa le privesti durerea din ochi si sa speri. Ce mai ramane de facut nu este decat sa ii consolezi si sa te rogi ca totul sa fie bine .Si greul vine d`abia atunci cand afli ca trupul lui este fragil si mai slabit ca niciodata..Ca a trecut cu bine de prima zi de chimioterapie si ca el este acolo la sute de km de tine..pe un pat de spital,suferind..si tu sa nu-i poti fi aproape decat cu gandul.Greul vine d`abia atunci cand afli ca i-a cedat inima si ca eforturile de a-l tine in viata nu au fost in zadar,ci doar au fost...prea mult..Greul vine atunci cand iti dai seama ca singurul tau frate a murit,ca trebuie sa-l conduci pe ultimul drum si ca trebuie sa fi puternica..Se zice ca Dumnezeu ii ia mereu pe cei mai buni alaturi de El..si tin sa cred ca asa este..Iar cel mai trist lucru...este sa-ti vezi prietena cea mai buna suferind..sa-ti vezi prietena plangandu-si fratele si sa simti ca te prabusesti odata cu ea..sa suferi si tu alaturi de ea,sa plangi odata cu ea,sa ii simti durerea ca si cum ar fi a ta. Sa o imbratisezi si sa ii pui capul pe umarul tau si sa o lasi planga,iar tu sa plangi odata cu ea..Ma intreb daca este drept..daca este drept ca persoane drage,pe care le iubim enorm sa plece asa devreme dintre noi...pe cand altii nu dau doi bani pe viata lor..si in schimb unii au da orice pentru inca 2 minute de viata..Nu stiu daca este drept,dar Dumnezeu cu siguranta stie ce face.Nu ai cum sa te impaci cu gandul ca fratele cu care iti petreceai zilele din copilarie,de vara tinandu-te de mana si ducandu-va pe terenul de joaca,pur si simplu nu mai este..Nu ai cum ..Imi pare rau doar ca nu pot face mai mult ca sa le alin durerea..sa-i alin durerea ei,prietenei mele..stiu ca fac tot ce pot,stiu ca mereu va conta sprijinul meu pentru ea,dar chiar si asa ,simt ca nu este suficient.Nu-mi doresc sa trec prin ce trece ea,dar deja trec ,pentru ca durerea ei este si durerea mea. Si asa va fi mereu.
    Iar cel mai dezgustator lucru este sa vezi cum "prietena"ta care acum 2 luni te injura de morti,apare din senin spunandu-ne "Condoleante "si parerile ei de rau. De parca ar mai conta.Ma intreb draga M. unde erai cand noi faceam orice ne statea in putina sa o facem sa zambeasca,pentru ca stiam ca fratele ei este in spital ?Unde erai tu cand povestea entuziasmata ca a inceput chimioterapia si ca d`abia asteapta ca el sa vina acasa ? Si cat de josnica poti fi sa vrei sa fi la inmormantare si sa ii privesti parintii in ochi ? E nu-i nimic ca vei fi rasplatita pentru tot din plin..asa cum meriti...Te rog doar,respecta-i durerea . Las-o sa-si linga ranile pentru ca prietenii ei adevarati nu o vor lasa singura niciodata.

Psss : Piticot,nu esti singura. Te iubeste chiar si de acolo din Ceruri si sufera alaturi de voi,vazandu-va suferind. Ionut era mandru sa va aiba pe voi ca familie.Iar parintii vostri,v-au educat cum au stiut ei mai bine..Stiu ca doare,dar trecem noi impreuna peste toate ,corect ? Imi pare rau piticot,dar asta este viata..mai dura,dar vom fi bine,asa cum el si-ar fi dorit.Le invingem noi pe toate...

A devenit atât de special încât, îmi e de ajuns o zi, să nu vorbesc cu el ca să mă simt pierdută

-Sunt curioasa cand ti-ai dat seama ca ma iubesti…

-Cand te vedeam in poze cu altul..un altul care nu eram eu; cand te sunam din 5 in 5 minute si raspundea El; cand imi pierdeam zile la rand plangand pentru ca nu aveam cu cine sa ma uit la filme romantice sau pentru cine sa stau noaptea treaz ; cand nu aveam pe cine sa mai iau in brate si sa sarut..si am incercat sa te inlocuiesc cu altele,dar mi-a fost aproape imposibil .Si dupa o zi de munca obosit,nu era nimeni care sa ma trezeasca dimineata in pupici si muscaturi.Nu era nimeni acolo care sa ma gadile si sa ma trezeasca..Mi-am dat seama cat te iubesc in momentul in care nu-mi mai suna telefonul din 10 in 10 minute,sau daca suna ,nu suna cine trebuia.Nu ma mai certa nimeni si nu se mai contrazicea nimeni cu mine.Nimanui nu-I mai pasa daca imi pierdeam prea multe ore afara sau daca mancasem in ziua respectiva.Mi-am dat seama ca te iubesc atunci cand ai plecat asa pur si simplu…cand ne certam si simteam cum bucati din mine mor ; cand toti ma intrebau de tine ,iar eu ridicam din urmeri sau cand mama imi spunea ca ii este dor de tine si ca te asteapta pe la ea ; cand trebuia sa tin totul pentru mine..nu le puteam spune prietenilor pentru ca nu m-ar fi inteles oricum..si pentru ca m-ar fi numit prost pentru ca sufar pentru o pi*da..Singura cu care as fi putut vorbi erai tu..

-Ce te face sa crezi ca mie mi-a fost usor ? Am fost cu El ,doar ca sa ma razbun..sa vezi si tu cum e sa suferi si sa nu poti face nimic..Poate ca nu a fost drept,dar daca asta era singurul mod in care il puteam regasi pe vechiul tu,atunci merita sa incerc..Ciudati suntem ,noi,oamenii..

-Eu am fost prost,nu ciudat.Nu te-am iubit cand trebuia si aveai nevoie..a trebuit sa te pierd sa vad ce mult insemni..Ma intreb ce s-ar fi ales de mine daca nu m-ai fi iertat..si daca nu m-ai fi primit din nou la tine-n brate…