Simt cum ceva imi rupe rochia de pe mine,cum pieptul mi se despica in doua,iar fiecare muschi explodeaza.Prind printre degetele mele firave un zambet si il gust cu pofta.Privesc in sus si o frunza calatoare suflata de vant se lasa zdrobita in poala mea.Vorbesc liber si pentru cateva clipe nimeni si nimic nu ma contrazic.Imi ingheata sangele doar cand inchid ochii si locul unde stau eu se surpa brusc.Deschid ochii si ma mentin pe linie dreapta.Ma ridic si fug printre orizonturi si sanse noi.Ma bucur de fiecare atingere pe care firicele de iarba isi permit sa o faca.Ma simt renascuta si ma bucur ca si cum asta este usita mea spre a o lua de la capat.Ating fericirea precum razele soarelui imi ating trupul dezgolit.Ma opresc in mijloc si ma autoranesc.Imi sorb si ultima picatura de sange cu gura mea plina de venin.Scuip si tot sangele se imprastie.Creez confuzii si sunt singura fata pierduta printre iluzii.Prea tanara,prea dura si prea blanda ma arunc intr-o mare de lumini vii.Smulg petalele unei florii gasind raspunsurii.
Sunt singura care poate intr-o zi va face din acest joc un suflet real ce da fiori!
Un joc. Păcat că regulile jucului acesta implică suflete și sentimente, iar cel care pierde, pierde totul și totuși, nimic.
RăspundețiȘtergerePacat ca e doar un joc,,,poate va deveni realitate odata...nu se stie
RăspundețiȘtergereUn joc cu focul, de-a şoarecele şi pisica, ce se transformă in realitate..
RăspundețiȘtergere@Lamaitza:asa este!
RăspundețiȘtergere@Denisaaa:Poate chiar va deveni realitate:)sunt optimista:P
@kyky:cam asa ceva:))
Şi se pare că jocul continuă, s-au schimbat doar regulile...
RăspundețiȘtergereCu trecerea timpului vei invata ce joc vrei sa joci, ce iti este in avantaj. Stiu imi vei spune ca nu constient alegem sa iubim, dar constient putem alege sa nu suferim, sau vom suferi atata timp cat lucrul acesta ne multumeste sau hraneste boli din copilarie.
RăspundețiȘtergeree un joc , cu reguli stricte... iar incalcarea lor poate avea urmari grave. :))) sau ceva de genul.. :))
RăspundețiȘtergereImi place foarte mult cum ai descris locul viselor tale...ca un joc de un minut si dupa aceea te trezesti la realitate. Sincer, imi pare rau ca e doar un joc, dar imi place cum gandesti si poate ca ai dreptate. Poate ca intr-o zi acest joc se va transforma in pura realitate.
RăspundețiȘtergereTine'o tot asa!;)
@MiiutaChan:asa se pare...
RăspundețiȘtergere@Aripi Albastre:Chiar ai dreptate.Niciodata nu am pus astfel problema..
@AlyN:Stiu asta:))Orice regula pe care am incalcat-o a avut cate o urmare...:))
@Gabriela:draguta ca de obicei:PAsa cum am mai spus inca sunt optimista:))cred ca acest joc poate deveni real atata timp cat eu vreau asta!Te pup:*