sâmbătă, 29 octombrie 2011

Smoker

  Atunci cand in stomac sunt fluturi,oamenii ii simt cu adevarat?
Ne asezam pe o bancuta si il urmez cu o frica cuibarita undeva in pieptul rece.Ca o pasare zbor desupra umarului sau adulmecand fiecare fum de tigara din gura lui.In astfel de momente imi este teama sa zambesc.Miscarile tale bareaza starea aia ciudata de la inceputul cunoasterii.Fiecare privire catre orizont ma transporta in dimensiunii diferite printre tacerea mea letala.Imi sopteste mereu sa ridic privirea si sa imi dau seama cu adevarat cum  chipul lui necunoscut va pasi cu mine printre copacii melancolici.Deschid ochii spre o lume cufundata in abis.Ma intorc cu privirea spre el si mi-as dori atat de mult sa ii raspund la fiecare gest.Il vad  si privesc cu coada ochiului cum ochii lui isi schimba brusc culoarea,cum fumeaza tigare dupa tigare,cum loveste cu brutalitate cu piciorul intr-un lemn,cum m-ar dezbraca gata sa treaca mai departe.Se opreste din cand in cand ascultand nemiscat fiecare fosnet.Ma pierd cu totul doar atunci cand ogramada de probleme ne invaluiesc pe amundoi.Clipele clipeau din ce in ce mai des si imi spune ca in sfarsit putem zbura.Si doar sentimentul de iubirea moare in mine ,mi-e greu sa privesc singura spre soare sau sa ascund atractia care ma izbeste de claritatea privirii tale.
    Ne indreptam linistiti pe o alee si acel murmur al focului insotindu-ne la fiecare pas.Neinvinsa ,pare cum pietricele de pe marginea bordurii imi zambesc suav.Ma simt libera cu acest chip angelic necunoscut.Se opreste energic in mijlocul aleii si intinde bratele larg regasindu-se printre norii parca pictati.Am vrut sa-l ratacesc ,nedumerindu-l si indepartandu-l cat mai mult de prezenta mea stranie.Asta nu-i mediul in care sa imi schimb parerea.Fiecare pas aluneca catre gandurile unui nebun ca el.Il zaresc fara sa vreau suit pe o scena veche si uitata de toti si toate.Ridica din spranceana si ...este atat de naiv si dulce.Gata!In sfarsit l-am reintalnit.Pentru binele tau nu pune sentimente in joc!
    Spre o umbra acum,ii zambeste si un fum este calea spre fericire.Acest fumator a ucis pentru cateva clipe ritmul ce ma impinge catre o hotarare de moment.
  

8 comentarii:

  1. Imi cer scuze ca raspund cu o poezie de a mea, dar asa simt nevoia sa fac.
    Dragostea este mai mult decât fluturi în stomac,
    Este mai presus chiar de viaţă,
    Nu-i ajunge tot oxigenul să se ardă
    Şi se arde pe sine dragostea,
    De obicei ea sculptează, pictează, scrie,
    Găteşte, zâmbeşte copiilor,
    Naşte noi lumi, întinereşte universul,
    Face stelele să cânte şi irumpe în frunze noi,
    În nopţi atât de albastre de ger,
    Dragostea nu dă direcţia,
    Se plimbă aşa pe sub stele, se strigă în noapte aşa cum
    Cocoşii de fiecare dată îşi arată atingerea cu eternitatea

    RăspundețiȘtergere
  2. WOW!Pentru prima oara pe acest blog..nu stiu ce sa zic:)).Am ramas fara cuvinte..adica tot s-a incalcit in capul meu dupa ce am citit postarea asta.Pot sa spun doar atat:o postare cu suflet.

    RăspundețiȘtergere
  3. @ionelmuscalu:Cat de dragut;;)
    @Raisa::)Hi!Cred ca se trage de la starea de euforie..!

    RăspundețiȘtergere
  4. Foarte sensibilă postarea, ai folosit nişte imagini care au trezit nostalgia în sufletul meu, aşa de simplu ca un fum de ţigară...:D Felicitări!

    RăspundețiȘtergere
  5. multe cuvinte transformte in "scene", multe scene ce se transforma intr-un film in capul meu...super:*

    RăspundețiȘtergere
  6. @MiiutaChan:Mda..!Multumesc:*
    @Emma:He he:>ma bucur sa aud asta>:D<

    RăspundețiȘtergere
  7. Superb!Si pe mine m-ai lasat fara cuvinte ...

    RăspundețiȘtergere

How do you run away from the things that are in your head?

Persoane interesate