Tot ce incape intr-o valiza

-O ,te rog.Care este diferenta intre ce va fi azi si ce va fi maine?il intreaba ea intorcandu-si privirea spre albastrul cerului.
-Pai..depinde si ce anume vrei sa faci.Esti sigura ca maine vei fi tot alaturi de mine,intinsi pe iarba,privind cerul?Esti sigura ca ochii mei nu te mint?
-Nu .Sunt sigura ca nu.Dar ce pot face?
-Faci ce vrei.E viata ta.Caci timpul se scurge repede.
-Nu a mea !Tu poti sa faci ce vrei..eu..stiu ce-mi doresc pe viitor.
-Chiar trebuie sa fii tu mereu cea mai buna?Ok.Pai ,o sa termini liceul ,o sa intrii la medicina,doar asta ti-ai dorit dintotdeauna.Peste cativa ani te vei casatori,vei avea un sot iubitor si doi gemeni care vor duce aceeasi viata ca si tine.Ma intreb..Cum e sa ai toata viata planificata?Amanunt cu amanunt?


A ramas cateva clipe pe ganduri ,privindu-l cum el isi musca usor buza de jos,gandindu-se ca a fost dur cu ea.

-Da..poate ,dar tu? Tu ce vrei sa fii cand vei creste mare,A.?
-Eu..nu o sa fiu nimic.Tot ce stiu este ca nu o sa-mi plang de mila si ca ma voi pierde pe drumul meu nebun.
-Oh,o sa te angajeze taicatu.Doar este singurul lui baiat.Esti inteligent,frumos,muncitor.Si da..vei lucra facand nimic.Esti sigur ca asta iti doresti?
-Incepi sa semeni cu mama..Eu o sa-mi traiesc viata.Fara obligatii,fara stres.Si,o sa fac ce vreau.


I-a zambit incercand sa-si imagineze viata pe care el ar putea-o avea.Stia destul de bine ca lui in ultimul timp nu-i mai pasa de nimic.Poate caracterul celor din jurul lui l-a inrait.Poate a pierdut acel ceva din el care nu facea decat sa-i incurce viitorul.Ea aveam ceva,el avea totul.Si cui ii pasa ca ei ii murmura toata carnea cand il vedea desprins de realitate.Cui ii pasa ca acum nu mai poate plange?''La urma urmei ai si tu dreptate..E aiurea sa ai toata viata planificata."


-Hai cu mine! Ii spuse el izbucnind in ras.
-Unde?
-In lumee..oriunde,dar departe de casa.Pune-ti tot ce incape intr-o valiza si vino cu mine.
-Eu cred ca tu ai probleme...grave..stii?Esti nebun.Ce-ti veni?
-Nu vrei sa iesi din multimea asta care aproape ne striveste?Care ne calca in picioare ?Care ne ineaca in apa de ploaie?Unde este numai haos?Avem o sansa si tu dai cu piciorul la tot?Dai cu piciorul mie?Tocmai mie?


  Zambetul lui se amplifica. Isi dorea cu adevarat ca ea sa accepte.

-Nici nu vreau sa ma gandesc cum vor reactiona ai mei.Iti dai seama?Fratimiu m-ar omora..si de data asta ar face-o fara regrete.
-Si daca nu ne intoarcem?Le spun ca te-ai evaporat..sau ca te-am rapit.Ca ma voi casatori cu tine .Rase din nou.
-Sigur ca da.Le-ai mai putea spune si ca am fost a ta .
-A fi prea simplu sa disparem,ar fi o gluma intradevar buna..Putin suspans nu strica niciodata.
-De ce ai face toate astea pentru mine? Cum ramane cu adorata ta iubita?
-Nu-mi pasa de ea.Tot ce vroiam era...era sa numai conteaza.


S-a apropiat de el tremurand si sarutandu-l in acelasi timp in care obrajii ei s-au inrosit.

-Si acum ce faci?
-Ce fac?Nu..este de fapt un ''ce facem acum?''..Te iau cu mine.Ii zise in timp ce o ridica de pe iarba umeda.O urca in masina si o saruta inca o data.Masina incepu sa mearga.Trecusera de podul vechi si trist al orasului.Trecusera si de copacii laturalnici de pe marginea drumului.Trecuse de toata copilaria lor tumultoasa.''Scuze .Va iubesc.Voi fi bine.''catre ''mama''-''trimite".
-Siiii??? Acum ce facem?
-Traim . Cantam.Zambim si ...ne iubim.Nu ti-ai dorit tu asta dintotdeauna ?


Si-a indesat in valiza toate amintirile si sentimentele si a realizat ca tot ce incape in ea era iubirea pentru el.